Sfantul Nectarie de Eghina-Despre descoperirea lui Dumnezeu in lume-Fragment (talcuiri la scriptura)-
Partea
IIIa,capitolul 4,punctul 7
7.Proorocii
despre intoarcerea din robia Babilonului a celor doua semintii,Iuda si
Veniamin,si despre pierzarea celor zece semintii in robie
S-a spus
despre cele zece semintii ale lui Israil ca aveau sa fie robite de catre
imparatii Assiriei,iar cele doua semintii,Iuda si Veniamin ,de catre imparatul
Babilonului,urmand ca acestea sa fie eliberate ,pe cand celelalte zece sa se
dizolve si sa se risipeasca ,pierind in robie.
Graind in
legatura cu cele doua semintii, prorocul Ieremia arata si timpul pe care
acestea il vor petrece in robie:Si va fi tot pamantul spre stingere,si vor
sluji intru neamuri saptezeci de ani(cf.cap.25,11);si iarasi:Cand
veti implini in Babilon saptezeci de ani ,voi cerceta pe voi...ca sa intoarceti
poporul vostru la locul acesta(cf.cap.29,10).Acestea au fost vestite in
anul al patrulea al lui Ioachim ,adica
in primul an de domnie al lui Nabucodonosor,imparatul Babilonului,si tot in
acelasi an ele vin la implinire,caci Nabucodonosor ,jefuind Iudeea si
incercuind Ierusalimul ,i-a supus pe iudei punandu-le bir si facandu-l pe
Ioachim vasalul sau.Din aceasta data si pana la decretul de eliberare si de
reconstituire a Templului din Ierusalim dat de Cirus,imparatul
Babilonului,evreii au fost in robie(v.II Paralipomena
36,22;Ezdra1,1)implinindu-se cu exactitate anii vestiti de proroc.De asemenea ,de
la distrugerea Ierusalimului si pana la reconstituirea si reinnoirea Templului
s-au numarat 70 de ani.
Insa despre
cele zece semintii prorocul Isaia spune ca ele voe inceta sa mai existe ca
neam:Si
inca saizeci si cinci de ani si va lipsi imparatia lui Efraim din popor(cf.cap.7,8).Aceasta
prorocie s-a facut in anul intai al domniei lui Ahaz ,imparatul Iudeii,cand
Fachee,imparatul lui Israil,s-a pornit cu oaste impotriva Iudeii,dimpreuna cu
imparatul Siriei, Raason.Dupa trecerea timpului vestit de proroc ,Asardan,imparatul
Assiriei,si-a adunat oaste impotriva Samariei,pe care a cucerit-o,trimitind in
robie la neamuri pe popor si pe imparat(cf.II Paralip.33,11;I Parap.5,26;IV
Imp.17,24;18,11;19,37).Ce s-a intamplat dupa aceea cu cele zece semintii?
Bine cunoscut
este tuturor faptul ca,odata cu stramutarea si risipirea lor in intreaga
lume,cea mai mare parte s-a amestecat cu neamurile ,acesta deoarece ele nu
fusesera menite sa indeplineasca vreo oarecare lucrare in trupul Bisericii lui
Dumnezeu.In schimb semintiile lui Iuda si Veniamin au fost pazite ca unele ce
aveau sa implineasca ,la vremea randuita,marea misiune a Bisericii.Multi
scriitori,iudei si neiudei,fara izbanda au incercat sa identifice locul de
petrecere al celor zece semintii.Unii le-au asezat pe acestea in teritorii
imaginare, necunoscute geografiei,iar altii in Etiopia,in Indiile
Rasaritului,in Scitia,Tartaria sau America. Insa,pana si cele mai credibile
opinii nu sunt altceva decat simple ipoteze,cu neputinta de dovedit.Cele mai
multe dintre ele este limpede ca sunt nascociri ale iudeilor ,izvorate din
interesul lor egoist pentru propriul neam,pe care il socotesc unicul
privilegiat de a se desfata si a se bucura de bunavointa lui Dumnezeu,ignorand
faptul ca Pronia lui Dumnezeu nu este pentru ei,ci pentru Biserica pe care
Dumnezeu a incredintat-o urmasilor robului Sau Avraam.
Fii ai lui
Avraam au fost si feciorii celorlalte femei ale acestuia.Fiu al lui Avraam a
fost,deci,si Ismail,dar nu prin el a lucrat Pronia lui Dumnezeu in mod
special.Isav era fiu legitim a lui Isaac,fiul lui Avraam ,si totusi pomenirea
lui s-a stins,pentru ca Biserica s-a pazit intru fiii lui Iacov.Multimea fiilor
lui Iacov descopera numai misiunea Bisericii ,iar nu Biserica insasi-arata
adica transmiterea si pastrarea cunostiintei adevaratului Dumnezeu si
desfintarea pacatului din lume prin inmultirea cunostintei adevarului si
imputinarea minciunii.Dar fiii lui Israil si-au uitat marea lor misiune,drept
pentru care au fost taiati de Domnul,Stapanul viei,ca niste ramuri uscate si
fara de rod de la maslinul cel mult roditor ,fiind lasati sa impartaseasca
soarta celorlalti maslini obisnuiti, din afara viei Domnului.Insa nu tot
sufletul din Israil care a vrut sa fie madular al Bisericii lui Dumnezeu si
implinitor al misiunii ei a fost exclus cu desavarsire.
Dumnezeu a
cernut cele zece semintii ale lui Israil si pe cei rai i-a lepadat ca pe niste
netrebnici,iar pe cei buni,foarte putini la numar,i-a amestecat cu semintiile
lui Iuda si Veniamin ,din care s-a alcatuit Biserica.Asa incat orice cautare si
orice ipoteza privitoare la locul petrecerii celor zece semintii ale lui Israel
sunt desarta cugetare iudaica.Misiunea Bisericii poate fi indeplinita,cu darul
lui Dumnezeu,de un numar mic de oameni tot atat de bine si cu succes pe cat ar
fi facut-o si multi.De asemenea ,Biserica insasi poate via intr-o singura
persoana la fel de bine ca si in multe persoane ,asa cum s-a pastrat intai
intru Noe ,apoi in Avraam si in al treilea rand in semintia lui Moisi,atunci
cand Dumnezeu a voit sa piarda in pustie tot neamul iudeu pentru a pazi
Biserica de decaderea morala. Si a zis Domnul catre Moisi: Vazut-am pe
acest popor si iata popor indaratnic este.Si acum lasa-Ma ca M-am maniat cu
iutime asupra lor ca sa-i pierz pe ei si te voi face pe tine neam mare.Si s-a
rugat Moisi...si S-a imblanzit Domnul...(cf.Iesire 32,9-14).
Numarul nu
are,asadar,nici o importanta.Sfarsitul si misiunea Bisericii s-a pastrat in
regatul lui Iuda intrucat regatul lui Israil a pierit ,dupa cum a prezis Isaia
prorocul. Iudeii despre care se face pomenire in Faptele Apostolilor(cap.2,9)-Parti,si
mezi,si elamiti,si cei ce locuiesc in Mesopotamia...barbati iudei evlaviosi din
tot neamul de sub cer-se trageau din semintiile lui Iuda si Israil din
diaspora ;pierzandu-si semnele distinctive ale semintiilor lor,ei se deosebeau
totusi prin faptul ca,primind numele generic de iudei ,erau caracterizati ca
atare, cu toate ca se pastra si pomenirea obarsiei lor din neamuri diferite.
Apostolul
Pavel in Faptele Apostolilor (cap.26,7)numeste cele douasprezece semintii ale
lui Israil cele douasprezece semintii ale noastre; iar Sfantul Apostol
Iacov se adreseaza in epistola sa celor douasprezece semintii ale lui Israil
care sunt intru risipire (diaspora) (cap.1,1).De aici invederat este ca
cele zece semintii nu au fost colonizate in locuri nestiute, unde ar trai
libere si independente, avandu-si propriul regat si regele,formand partea
aleasa a fiilor lui Israil ,ci mai cu seama invederat este ca au pierit in
diaspora.S-au perpetuat numai cei alesi,insa ei nu alcatuiesc nici neam
separat,nici stat separat.Cele doua semintii ce alcatuiesc regatul lui Iuda au
fost salvate de la naufragiul general al fiilor lui Israil nu pentru meritul
lor,caci prin nimic nu difera de celelalte semintii ,ci spre a se lucra prin
ele sfatul lui Dumnezeu si a se implini fagaduintele Dumnezeiesti date
patriarhilor si indeosebi lui Iuda ,potrivit carora Mesia avea sa Se nasca din
urmasii acestuia si din David,caci din neamul si din casa lui David se trage
Mesia. Aceasta spita trebuia deci ocrotita si mentinuta pana la implinirea
fagaduintelor si a prorociilor.
Acesta a
fost motivul pastrarii regatului lui Iuda ,iar acest adevar este marturisit si
confirmat de faptul ca distrugerea lui totala s-a petrecut concomitent cu infiintarea
noii Biserici de catre Mesia cel mai inainte vestit.Acesta a asezat Biserica pe
noi temelii,ca pe una ce are misiunea de a raspandi lumina adevarului ,asemenea
unui soare intelegator,peste toata partea de sub cer si de a duce la bun
sfarsit scopul si rostul Descoperirii lui Dumnezeu in lume,pe care religia
iudaica,din pricina ingustimii de minte si a intelegerii grosiere ,trupesti, nu
le poate duce la indeplinire ,drept pentru care nici nu a fost harazita spre
asa ceva.
Apoi,Dumnezeu,in
dreptatea Sa,nu putea sa iubeasca partinitor,legandu-se de un popor indaratnic
,neascultator si netaiat imprejur la inima.Pronia Sa deosebita fata de poporul
iudeu a facut posibila realizarea marelui tel,anume renasterea duhovniceasca a
omului , dezvaluindu-Si prin aceasta purtarea de grija pentru intreaga
omenire.Dumnezeu nu cauta la fata ,ci este iubitor de oameni si Parinte
indurator si iubitor.Cautand sa-l mantuiasca pe om, l-a ales pe Avraam,unul din
fiii Sai,ca organ pentru indeplinirea planului Sau- plan care a si fost
infaptuit,aceasta vadindu-se din roade.
Pronia
deosebita pentru un popor anume a incetat.In desert pretind iudeii ca numai ei
detin privilegiul de a se bucura de bunavointa dumnezeiasca,desconsiderand
astfel dreptatea si iubirea de oameni a lui Dumnezeu.Dumnezeu este Bunatatea
desavarsita si vrea ca omul plasmuit dupa chipul Sau sa fie adevarata asemanare
a chipului Sau dumnezeiesc.Biserica lui Iisus Hristos il arata pe acest om,pe
care si voi l-ati cautat;cunoasteti,deci iudeilor,si nu-L faceti pe Dumnezeu
partinitor si binevoitor fata de voi- cei ce moraliceste sunteti intr-o deplina
ruinare-,uratori ai neamurilor renascute prin Biserica intemeiata de Domnul
nostru Iisus Hristos,a Carui venire voi o asteptati, dar Care deja a venit !!!
Din invatatura
Lui si din roadele dogmelor predanisite de Acesta,incredintati-va ca El a fost
Cel mai inainte vestit de prorocii si despre Care grait-a voua Moisi! Venirea
Lui e marturisita de distrugerea Iudeii,caci daca Iisus – intru Care se
implinesc cu exactitate toate profetiile – nu este Mesia cel asteptat ,cum se
vor mai implini prorociile de vreme ce Iudeea este deja ruine, iar semnele
aratate in profetiile referitoare la acest lucru au trecut? Ridicati ochii si
vedeti ,inteleptiti-va si va veti mantui! Nu va excludeti singuri de la
mantuirea pe care,ca si arca lui Noe,pe marea veacurilor si a potopului
moralitatii,voi ati pastrat-o si ati pazit-o pentru noi!Nu lepadati Biserica
lui Mesia ,pentru Care a fost creat neamul nostru si pe Care inca va
incapatanati sa-L asteptati! Nu prapaditi plata voastra,voi care ati fost
lucratori si purtatori ai mantuirii oamenilor ! Neamurile ce v-au prigonit din
ratiuni pe care singur Dumnezeu le cunoaste acum va iubesc ca pe cei ce sunteti
descendenti ai dragostei ce a avut menirea de a uni intreaga lume,dar mai
vartos va vor iubi de veti deveni frati si madulare ale unui singur trup al
Bisericii lui Hristos.Atunci neamul vostru va invia si se va plini prorocia
despre adunarea laolalta a fiilor lui Israil,caci nu a lepadat Dumnezeu pe poporul
Sau(cf.Rom.11,1).Nu te teme sluga Mea, Iacove,...ca voi face sfarsire in tot
neamul la care te voi scoate pe tine;iar pe tine nu te voi face sa te
sfarsesti(cf.Ieremia 46,27).
Daca dupa
atata amar de pribegie inca dainuiti,datori sunteti sa va intoarceti catre
Dumnezeu,Care va asteapta.Rugati-va lui Dumnezeu sa deschida ochii vostri,si
veti vedea,si va veti mantui ! Si va veti intoarce la mostenirea voastra,si
veti imparati cu imparatii vostrii pana in veac.Pamantul fagaduintei
astazi(Sf.Nectarie scria aceste randuri in anul 1892)se tanguieste;isi cere
stapanii cei dupa lege,ca sa inmugureasca si sa infloreasca asemenea miresei
ce-l primeste pe mirele ei.Odata cu intoarcerea voastra ,Dumnezeu va
binecuvanta din nou acest pamant si-i va vindeca ranile pricinuite de
blestemele ce s-au abatut asupra-i. Nu va amagiti!Taina iconomiei
dumnezeiesti,careia si voi v-ati facut slujitori,s-a plinit! Mesia,Prorocul cel
asteptat, Care v-a spus voua toate si v-a invatat toate,pe Care Dumnezeu L-a
ridicat din mijlocul fratilor vostri si in Care tot sufletul e dator sa creada
pentru a se mantui,a inviat! Despre aceasta toate dau marturie.Nu va luptati cu
Dumnezeu!Veniti, apropiati-va si veti fi slaviti si reinaltati la slava
parintilor vostri! Prin intoarcerea voastra , prin credinta voastra in Mesia
cel asteptat, Care a venit si ne-a mantuit pe noi,va este garantata mantuirea
si fericirea.Fie ca Dumnezeu sa va lumineze! Amin.
