duminică, 13 mai 2018

6, 6,...6


Sf.Andrei al Cezareii in talcuirea la Apocalipsa zice ca cifra 6 reprezinta lucrarea pacatului. Adica pacatul neascultarii de Dumnezeu. Ceea ce inseamna apostazie. Lepadare de Dumnezeu sau si mai rau...dar mai rau de atat cred ca nu se poate !!! Tot el zice si ca : Iar zecile sutelor arată mărimea răutăţii .

Si parintele Mina Dobzeu pune punctul pe Y !!! si face o afirmatie frumoasa :

Numarul de “666” are un înteles simbolic, sase repetat de trei ori reprezinta o afirmare definitiva, statornica si neschimbabila a puterii ratiunii (a raului), cum întreitul “Amin” din crestinism înseamna: asa sa fie pentru totdeauna.

Sa incepem intru inceput cu evreii. Si vom termina tot cu ei , caci despre ei este vorba de fapt !!!

Eu sunt Domnul, Dumnezeu tău, ...Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine.

La inceput Dumnezeu l-a facut pe om imparatul lumii vazute, l-a pus sa imparateasca peste toate. Asta pana la Adam. Totusi chiar daca l-a izgonit din Rai , Dumnezeu i-a lasat omului starea de libertate. Omul in vremea aceea nu avea nici un conducator vizibil, nici un imparat , nici un conducator. Totusi avea datoria sa se inchine lui Dumnezeu. Aceasta libertate a omului a durat pana la Nimrod , primul care a furat autoritatea lui Dumnezeu si si-a arogat dreptul de a conduce oamenii, autointitulandu-se imparat/rege .

Nimrod; acesta, cel dintâi, a fost puternic pe pământ.El a fost vânător puternic în faţa Domnului Dumnezeu ; de aceea se spune: „Vânător puternic ca Nimrod în faţa Domnului Dumnezeu“.Începutul împărăţiei lui au fost Babilonul, Ereh, Acad şi Calne din ţinutul Şinear.

Nu-i de mirare, că această, construcţie uriaşă s’a identificat cu acel vestit turnu Babel, pe care constructorii cei fără de minte voiau să-l înalţă până la cer. Turnul Babilonului îşi datora origina sa lui Nimrod. Anume, când el a cucerit pe indigenii Mesopotamiei si-a înfiinţat o mare monarhie, acest succes l-a umplut de o mândrie ne mai pomenită. Atunci el a început să se gândescă la întemeierea unei monarhii universale, ca să împreune sub stăpânirea sa toate popoarele pământului şi să domnească peste dânsele contra voinţei lui Dumnezeu, care hotărâse ca urmaşii lui Ham să fie robi. Şi iată cu acest scop întemeind un puternic oraş în pământul Senaar, cum se numea în vechime Mesopotamia, urmaşii lui Ham facura sfat, la care hotărâră cu mândrie, ca în semn al atotputerniciei lor să zidească „un turn înalt până la cer“. Intreprinderea, evident, era nebună şi irealizabilă, dar ea în acelaşi timp era criminală şi periculoasă: criminală, pentrucă decurgea din mândrie, ce se reducea la nădejdea în sine şi lepădarea lui Dumnezeu; şi periculoasă pentrucă pleca de la descendenţii lui Ham, blestămaţi şi nebinecuvântaţi. Izbânda lui în această întreprindere putea influenţa dăunător asupra celorlalte popoară şi astfel să le molipsască şi pe dânsele la criminala nădăjduire în sine şi la necredinţă. Şi iată, când clocotea lucrarea, când se ardea cărămida şi se pregătea smoala de pământ, Domnul hotărî să-i pedepsească pentru nebuneasca întreprindere. „Şi a zis Domnul: iată e un singur popor şi o singură limbă la toţi, şi nu se vor opri aceştia dela ceeace şi-au pus în gând să facă. Să ne pogorâm dară şi să amestecăm acolo limbele lor aşa, încât să nu se mai înţeleagă unul cu altul. Şi i-a răsipit Domnul de acolo peste tot pământul. Şi au încetat ei de a mai zidi oraşul si turnul. De aceea i s’a dat numele de Babilon, căci a amestecat Domnul limba a tot pământul şî deacolo ia risipit Domnul peste tot pământul" (Fac. XI, 6-9).

Chiar la evrei s’au păstrat o mulţime de povestiri curioase despre turnul Babilonului şi unele din ele merită să fie amintite aicea. „După potop", povesteau rabinii, „oamenii se temeau de o cercetare la fel şi, părăsind Palestina, acea minunată ţară, unde a trăit Noe şi a adus jertfă lui Dumnezeu, s’au strămutat toţi impreună în alt loc, şi anume în şesurile Senaarului. Dar acolo ei deja nu s’au mai supus conducerei blânde a binecredinciosului Sim, fiul lui Noe, ci, lepădând împărăţia lui Dumnezeu, începură a da cinste lui Nimrod, fiul lui Huşi, fiul lui Ham. Dar Nimrod era om puternic, dispunând de tărie şi autoritate. Născut la bătrâneţea tatălui său, el era straşnic iubit de dânsul şi primi dela el în dar haina, cu care Dumnezeu îmbrăcase întâiu pe Adam, când acesta a fost izgonit din raiu. Această haină trecuse dela Adam la Enoh, iar dela acesta la Matusal şi la Noe, care a luat-o cu sine în corabie. Acolo ea a fost furată de Ham şi pe ascuns dată de el fiului său Huşi. Nimrod, când s’a îmbrăcat cu această haină,a devenit neînvins şi nebiruit. Paserile şi fiarele pădurii cădeau înaintea lui, şi el lesne supuse pe toţi vrăjmaşii lui. Aşa a devenit el regele Babilonului şi a întins mereu stăpânirea sa, aşa că prin vicleşugul său făcu pe oameni să-l recunoască de domn atot pământul şi-i convinse deja să nu mai nădăjduiască în Dumnezeu, ci să se bizue în totul pe propria lor putere. Anume de aicea şi-a luat naştere zicătoarea, că dela începutul lumei n’a mai fost nimenea asemenea lui Nimrod, groaznic şi puternic în distrugere şi păcătos înaintea lui Dumnezeu. Cu cât şedea mai mult Nimrod pe tronul său, cu atât devenea mai arogant. …El era plin de presimţiri, că monarhia sa va cădea şi că se va ridica un om care va restabili împărăţia Aceluia, căruia numai aparţine toată slava şi toată mărirea pământului. Pentru a împedeca aceasta şi a abate cu totul pe oameni dela Dumnezeu, Nimrod a adunat tot poporul său şi i-a spus: „Să facem un oraş mare şi să ne întărim într’însul, aşa ca să nu ne împrăştiem peste tot pământul şi să nu perim de potop, cum s’a întâmplat cu strămoşii noştrii .

Si in istoria Susanei aflam ca : de vreme ce Domnul zisese că a ieşit fărădelegea din Babilon.

Sf.Ioan Gura de Aur zice si el :

Dumnezeiasca Scriptură istoriseşte apoi mai departe despre cei născuţi din fiii lui Noe şi zice:

«Ham a născut pe Hus» ; şi iarăşi: «Hus a născut pe Nevrod. Acesta a început a fi uriaş pe pămint. Acesta era uriaş vînător înaintea Dom­nului».

Unii spun «împotriva Domnului» în loc de : «înaintea Domnului» ; dar eu nu socot că Dumnezeiasca Scriptură a vrut să spună lucrul acesta, ci că Nevrod era puternic şi viteaz. Cuvintele «înaintea lui Dumne­zeu» vor să spună sau că Nevrod a fost adus de Dumnezeu, sau că a primit binecuvîntare de la Dumnezeu, sau că Dumnezeu avea să fie admirat datorită lui Nevrod, că a adus şi a arătat pe pămînt un astfel de om. Dar şi el, mergînd iarăşi pe urma înaintaşului lui, nu s-a folosit cum trebuie de însuşirile firii şi a descoperit un alt fel de robie : a în­cercat să ajungă conducător şi împărat. Că nu poate fi nicicînd împă­rat, dacă nu sînt supuşi. împărăţia pare a fi libertate, dar este cea mai cumplită robie cu chip de libertate, întrucît stăpîneşte şi pe cei liberi. Uită-te acum cîte face lăcomia ! Uită-te că puterea trupească a lui Nevrod nu rămîne în hotarele ei proprii, ci doreşte totdeauna mai mult, doreşte şi slavă. Nu i-a supus pe oameni ca să-i apere el pe oameni, ci ca oamenii să zidească oraşe şi să supună pe duşmani.

Mai departe, evreii prin Moise primisera Legea si stiau teoretic ce trebuie sa faca . De aceea tot poporul a zis intr-un glas : ce a zis Dumnezeu vom face. Dar nu si-au respectat cuvantul dat lui Dumnezeu. De aceea vedem imediat , la Moise, prima lor abatere, apostazie.

Văzând însă poporul că Moise întârzie să se coboare din munte, s'a adunat la Aaron şi i-a zis: „Scoală-te, tu, şi fă-ne nouă dumnezei care să meargă'naintea noastră, căci cu Moise, cu omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a întâmplat“…„Iată-i pe dumnezeii tăi, Israele, cei ce te-au scos din ţara Egiptului!“

Atunci a grăit Domnul către Moise: „Grăbeşte de te pogoară de aici, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s'a ticăloşit. Curând s'au abătut de la calea pe care le-ai poruncit-o, şi-au făcut un viţel turnat şi i s'au închinat şi i-au adus jertfe, zicând: – Iată-i pe dumnezeii tăi, Israele, care te-au scos din ţara Egiptului!“

Şi a zis Moise către Aaron: „Ce ţi-a făcut ţie poporul acesta, de-ai abătut asupră-i un păcat atât de mare?“ Iar Aaron i-a răspuns lui Moise: „Nu te scârbi, doamne, că ştii tu cum e poporul acesta când se porneşte. Căci ei mi-au zis: – Fă-ne nouă dumnezei care să meargă'naintea noastră, căci cu Moise, cu omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a întâmplat.

Iar a doua zi a zis Moise către popor: „Mare păcat aţi făcut! Mă voi sui eu acum la Dumnezeu, ca să mă rog pentru păcatul vostru“. Şi s'a întors Moise la Domnul şi a zis: „O, Doamne, poporul acesta a săvârşit păcat mare, făcându-şi dumnezei de aur. Şi acum, dacă vrei să le ierţi păcatul, iartă-l; iar de nu, şterge-mă pe mine din cartea Ta, pe care Tu ai scris-o!“ Zis-a Domnul către Moise: „Pe cei ce au păcătuit în faţa Mea, pe aceia îi voi şterge din cartea Mea. Tu însă du-te acum şi du poporul acesta la locul pe care ţi l-am spus. Iată, îngerul Meu va merge înaintea feţei tale. Cât despre păcatul lor, îl voi pedepsi în ziua pe care Eu o voi socoti“.

Ceea ce este de remarcat aici in primul rand este ca tot poporul s-a lepadat de Dumnezeu intr-un glas si-ntr-o clipita uitand tot ce facuse acesta prin Moise. In al doilea rand interesant este si faptul ca Dumnezeu le-a trecut lepadarea cu ochii mentionand totusi ca se va socoti cu ei intr-o anume zi numai de el stiuta. Adica a iertat dar a contabilizat o prima masiva apostazie a vechiului popor a lui Israel.

Mergem mai departe. In zilele lui Samuel proorocul. Si atunci povestea s-a repetat. Evreii dezicandu-se inca o data de Dumnezeu. Dumnezeu care imparatea asupra lor . Ce au facut evreii atunci? Nici mai mult nici mai putin decat sa ceara si ei un imparat care sa ruleze pe deasupra lor! Si asta in locul lui Dumnezeu. Asa ca sa fie si ei in randul lumii !!!

joi, 23 noiembrie 2017

Iar când veţi vedea urâciunea pustiirii, cea prezisă de profetul Daniel, stând unde nu se cuvine – cine citeşte, să înţeleagă – , atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi





Sf.Teofilact al Bulgariei :

„Urâciune a pustiirii" este stâlpul [statuia] cu chipul celui care a robit cetatea, pentru că tot idolul „urâciune" se numeşte. Iar „a pustiirii" spune pentru că Ierusalimul robit fiind şi pustiire pătimind, au pus statuia aceasta înlăuntrul celor neumblate ale templului.

Încă şi Pilat, pentru că a adus noaptea în templu statuile Cezarului, s-a făcut pricinuitor de multă turburare în popor. De atunci a început şi războiul şi pustiirea Ierusalimului.

        Dar este cu putinţă a înţelege aceasta şi spre îndreptarea năravurilor. „Urâciune a pustiirii" este toată înţelegerea satanicească, care „stă în loc sfânt" (Matei 24,15), adică în mintea noastră. Deci, atunci, „cel care este în Iudeea să fugă în munţi", adică cel ce s-a mărturisit [spovedit] să alerge la munţii faptelor bune; căci „Iudeea" se tâlcuieşte „mărturisire". Iar cel ce stă întru înălţime [„pe acoperiş"], „să nu se pogoare", căci aflând noi oarecare înţelegere pătimaşă stând întru noi, se cuvine prin mărturisire [spovedanie] să alergăm la cele înalte şi să nu ne pogorâm dintru înălţimea faptei celei bune. Şi cel care lucrează lucrul cel bun [„în ţarină"], să nu se întoarcă să la ştiinţa cea veche, care este „haina" de care s-a dezbrăcat (Marcu 13,15-l6).



Sf.Vasile cel Mare :

42.               «Va fi în zilele din urmă că vor fi arătate muntele Domnului şi casa lui Dumnezeu peste vârfurile munţilor».

duminică, 22 octombrie 2017

...va veni o vreme când vor impune lumii să-şi aleagă un singur împărat...




’’...va veni o vreme când vor impune lumii să-şi aleagă un singur împărat... Atunci ei se vor hotărî să-şi aleagă un singur împărat peste tot pământul... Iar când omenirea va vota pentru un singur împărat, să ştiţi că acela „el e” – antihristul – şi să te ferească sfântul de vei vota...’’

                                                                                                           Sf.Lavrentie de Cernigov



     Trei etape au fost în lume, în modul organizatoric al existenței omului pe pământ. Prima, starea de libertate cu care a fost creat omul și cu datoria de a se închina doar lui Dumnezeu. Dar aceasta nu a ținut prea mult. După Potop primul măgar care a vrut să ia conducerea dumnezeirii asupra oamenilor a fost Nimrod care a și întemeiat prima împărație a fărădelegii, a minciunii și a neascultării de Dumnezeu și asta chiar în Babilon, unde a luat naștere și fărădelegea. După un timp Dumnezeu a aprobat instituția monarhică la evrei, ceruta chiar de ei dupa modelul neamurilor de atunci, dar cu amendamente de ascultare a legii lui Dumnezeu. Bineînțeles că evreii au călcat toate condițiile impuse existenței monarhice. Iar ultima etapă este perioada antihristului când se dărâmă și aceste monarhii, instaurând în schimb democrația parlamentară cu voturile aferente, actuală vremurilor noastre, adică noua ordine modială - ANARHIA . Deoarece vechea ordine mondială, monarhismul, a fost răsturnat de elementele anarhice evreiești peste tot prin lume, începând cu Anglia anilor 1640 si definitivand totul dupa sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Deci nu mai asteptati alta ordine mondiala caci este in zadar. Noua ordine mondiala a fost deja instaurata. Noul imparat domneste de ceva timp, aproape in toata lumea. Democratia, voia poporului. La inceput a promis multe, a inceput cu libertate, fraternitate, egalitate. Dupa ceva timp a inceput sa-si descopere adevarata fata, iar acest lucru e vizibil cel mai bine in zilele actuale, cand in numele democratiei au inceput a fi implementate chestii total idioate pentru oricine este normal la cap. Recunosc ca nu inteleg cum nimeni nu a realizat acest lucru, desi inteleg fenomenul caci si mie mi-a luat ceva timp deasemenea... Iar intre timp aproape toata lumea voteaza , asta daca nu stiati cumva !!!...totusi tind sa cred ca democratia ar fi de fapt fasul profet din unele interpretari apocaliptice.

Babilonul întotdeauna a însemnat răzvrătire împotriva lui Dumnezeu...înălțare de sine și idolatrie.


marți, 31 ianuarie 2017

Despre asa zisa construirea a celui de al III lea templu al evreilor de la Ierusalim, ca semn apocaliptic ,de sfarsit de lume ,atat de mult asteptat de catre evrei ,si din pacate si de altii, unii chiar crestini ortodocsi…


Unii considera aceasta ca fiind cea de a III a reconstruire a templului fizic al evreilor uitand sa ia in calcul si constructia efectuata de catre Irod cel Mare , ceea ce ar face constructia de acum sa poarte numele generic de cel de al IV lea templu de la Ierusalim, dar asta este o alta poveste…

   Apostolul Pavel ne avertizeaza ca legea noua a lui Hristos este totusi una duhovniceasca -,,Căci ştim că Legea e duhovnicească,, / Romani 7,14 - si deci prin urmare daca am dori sa intelegem unele lucruri din Biblie ar trebui sa incercam o intelegere duhovniceasca si nu una pamanteasca asa cum inteleg evreii si restul neamurilor, asta daca gandim in stil adevarat crestin-ortodox si nu ne lasam influentati de intoxicarile kakadoxe, neo-protestante, iudaisme etc.

   Revenim.

   Sa il lasam pe Sf.Chiril al Alexandriei sa ne explice cum sta treaba in aceasta privinta ca sa putem intelege ca Biserica este alcatuita din pietre vii, adica crestinii credinciosi, iar vechiul templu al evreilor era alcatuit din pietre moarte, adica din evreii necredinciosi .Si asta mai ales acum , in zilele noastre.

   Iudeii au fost duşi odinioară în robie şi cei din Israil au fost asupriţi în Babilon mulţi ani, ţinuţi într-o robie aspră şi barbară. Dar după ce Cyrus, fiul lui Cambisi, a ajuns stăpîn şi peste Mezi şi peste Perşi, a pornit război împotriva Asirienilor, care erau vecini de graniţă, a cucerit şi Babilonul şi a eliberat pe Iudei care plîngeau sub tirania Asirienilor pînă la lacrimi şi declarau că li s-a prezis de către Dumnezeu prin glasul sfinţilor că va veni la vremea potrivită Acela care va birui pe vrăjmaşi şi îi va elibera de lanţuri pe cei oprimaţi, şi că Acela va ridica iarăşi templul din Ierusalim, pe care Asirienii l-au ars, din necredinţa în Dumnezeu. Că cei din Israil n-au minţit în acestea, o aflăm cercetînd scrierile sfinţilor prooroci.

duminică, 11 decembrie 2016

Din acelasi ciclu al prostiei debordante , debitate de tampitii de rabini evrei , care interpreteaza de capul lor si total aiurea profetiile din Biblie



Interpretarea profetiei celor "Șaptezeci de săptămâni" ale lui Daniel facute de un rabin din secolului al 17-lea  care arata o predicție profetica uimitoare!
 Era mesianică a regelui Mesia începe în 2017.


Daniel 9:24 - "Șaptezeci de Septeti (săptămâni) au fost hotărîte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, ca să pună capăt fărădelegii, pentru a pune capăt păcatului, ca să șteargă nelegiuirea, ca să aducă neprihănirea veșnică, pentru a confirma viziunea și profeții și să ungă sfânta Sfintelor, pentru a aduce dreptatea veșnică și pentru a sigila viziunea și profetul și pentru a unge locul cel mai sfânt. "

A fost scrisa acum peste trei sute de ani aceasta carte ezoterica numita Bet Aked Haqudot de catre rabinul Meir Halevi Horowitz si acum descoperita. Acest fascinant rabin a avut o dorință puternică de a înțelege misterele profeților din vechime, mai ales pe profetul Daniel. Unul dintre textele sale preferate la care el a meditat asupra semnificațiilor sale mistice a fost textul de mai sus scris de către prim-ministrul vechi al Babilonului și Persiei transformat in profet , care se raporta la "sfârșitul timpurilor" sau "sfârșitul zilelor" și începutul erei mesianice numita si "era regelui Mesia."

Așa că într-adevăr acest decret ceresc trimis lui Daniel în urmă cu aproximativ 2385 ani este astăzi reinviat din nou la "sfârșitul erei". Este un mesaj ca acum am intrat în zona superioară a vortexului dimensional cea a "epocii mesianice a iluminării spirituale". 

Deci, aici din nou, putem percepe ca Daniel era în rugăciune cu sac de post și cenușă. Încă o dată porțile cerului au fost deschise când Gabriel a fost trimis de la tronul Celui Atotputernic la singurul profet care a avut "urechea lui Hashem". 

Daniel 12: 7 - "Și am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului, când și-a ridicat mâna dreaptă și mâna stângă până la cer și a jurat pe "Sursa Vietii Lumii", ca după un timp, timpuri, și jumătate după terminarea faramarii mâinii (puterii) poporului sfânt; toate aceste lucruri se vor termina".

marți, 1 noiembrie 2016

APOCALIPSA

Descoperirea lui Iisus Hristos...

De la prorocul Baruh/Varuh citire :

36. Acesta este Dumnezeul nostru, şi nu se va adaoge altul 
spre Dânsul. 

37. Aflat-au toată calea ştiinţei, şi o au dat lui Iacov
 ,slugii sale, şi lui Israil ,celui iubit de Dânsul. 

38. După aceasta ,pre pământ S'au arătat, 
şi cu oamenii împreună au lăcuit. 
 
...sa tot fie vreo 2000 de ani de atunci... 
 
 
...nu exista decat o singura Apocalipsa...revelatia lui Iisus Hristos pe pamant... 

vineri, 28 august 2015

Ce spun evreii despre ei înşişi





După apariţia lucrării „Protocoalele înţelepţilor Sionului“, s-a spus că ea este un fals făcut de Ohrana ţaristă, ca să compromită Sionismul – la această opinie raliindu-se şi Roger Garaudy. Replica cea mai frecventă a antisioniştilor a fost că şi dacă am admite ipoteza falsului, aspectele redate în carte reflectă atât de bine planurile sioniştilor încât „Protocoalele…“ pot fi luate ca adevărate, întrucât exprimă un „program“ care se regăseşte în toate demersurile şi propaganda sionistă. Adică reprezintă ceea ce am exemplificat în prezenta cercetare ca fiind un „fals autentic“, folosind sintagma filozofului Imre Tóth. Ca urmare a acestei verosimilităţi, lucrarea s-a răspândit şi este invocată de antisionişti ca fiind o creaţie autentică, fiind, după Biblie, a doua dintre lucrările cele mai traduse şi mai tipărite. Totuşi, pe ideea sintetizării concepţiei sioniste şi, prin extensie, în general judaice, au încercat şi alţii să sintetizeze concepţia şi planurile jidanilor. În acest scop, redau mai jos, „fără comentarii“, broşura apărută în publicaţia The Noontide Press, care cuprinde citate din lucrările unor importanţi autori sionişti.

O sinteză a concepţiei sioniste şi, prin extensie, în general iudaice. O broşură apărută în publicaţia The Noontide Press, care cuprinde citate din lucrările unor importanţi autori sionişti .

1) „Marele ideal al iudaismului este ca întreaga lume să fie îmbibată cu învăţătura iudaică şi, apoi, într-o Fraternitate universală a naţiunilor – de fapt, într-un mai mare iudaism – toate rasele şi religiile individuale să dispară“.
(The Jewish World, 9 Februarie 1883.)

După decembrie 1989, în România a penetrat – pe terenul laxităţii legislative şi a lăbărţării democraţiei – o nouă „credinţă“, Baha’i, al cărui sediu central se află în… Haifa, Israel, deşi ar fi apărut pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Persia [2]! Această nouă credinţă este un fel de sincretism religios, care proclamă amalgamarea tuturor religiilor într-una singură, Baha’i.

2) „Noi, evreii, suntem un popor. Când ne prăbuşim, devenim proletari revoluţionari, ofiţeri subordonaţi ai unui partid revoluţionar; când ne ridicam, cu noi se ridică şi teribila putere a pungii noastre“.
(Theodor Herzl, The Jewish State, 1896.)

3) „Cu aur putem cumpăra cele mai rebele conştiinţe, putem furniza toate împrumuturile de stat, pe care, apoi, să le ţinem la discreţia noastră. Deja principalele bănci, tranzacţiile financiare din întreaga lume şi creditele tuturor guvernelor sunt în mâinile noastre“.
(Rabinul Reichorn)

4) „Eu nu sunt un cetăţean american de religie mozaică. Eu sunt un iudeu. Sunt american de numai 63 de ani, dar sunt iudeu de 4.000 de ani “.
(Rabinul Stephen Samuel Wise)

Acest citat este amintit şi de către K. B. MacDonald, precizând că S. S. Wise avea un simţ bine dezvoltat al personalităţii duble“ (cf. Inluenţa evreilor în lume, pag. 102) – adică, altfel spus, era un trădător potenţial permanent al S.U.A. în favoarea jidănimii, anticipându-l, cu câteva decenii, pe spionul Jonathan Pollard [3] –, ca dovadă că a făcut furori prin respectiva efuziune de sinceritate. De fapt, cu „aerul lui fals, mieros, ipocrit“ – cum îl caracteriza contemporanul său, Secretarul de Stat adjunct J. Breckenridge Long –, S. S. Wise este doar jidan, dar cred că a avut curajul să se împăuneze cu această afirmaţie doar după ce a ajuns preşedintele Congresului Mondial Jidănesc, adică mare sculă în ierarhia sionistă care manevra conducerea S.U.A. încă de pe vremea lui Woodrow Wilson.

5) „Noi trăim într-un socialism bine organizat. Statul e totul; individul are importanţă numai ca contribuabil la bunăstarea statului. Proprietatea sa este a sa până când statul are nevoie de ea. El trebuie să-şi ţină viaţa şi proprietatea la dispoziţia statului “.
(Bernard M. Baruch, The Knickerbrocker Press, August 1918)

6) „Evreii din Rusia, în totalitatea lor, sunt răspunzători pentru înfăptuirea Revolutiei “.
(Angelo S. Rappaport, The Pioneers of Russian Revolution, p. 250 Stanl, Paul and C London, 1918)

7) „Este foarte semnificativ conţinutul bolşevismului şi faptul că atâţia evrei sunt bolşevici. Idealul bolşevismului este în concordanţă cu multe din înaltele idealuri ale iudaismului “.
(Jewish Chronicle, London 4 Aprilie 1919)

8) „Revoluţia în Rusia a fost produsul creierelor evreieşti, expresia nemulţumirii evreilor, a planificării lor, al cărei scop este să creeze o nouă ordine în lume. Ceea ce a putut fi realizat atât de bine în Rusia datorită creierelor evreieşti, din cauza nemulţumirii lor şi prin planificarea lor, prin acelaşi efort intelectual şi fizic va trebui să poată deveni o realitate şi la scară mondială “.
(The American Hebrew, 10 Septembrie 1920)

Această recunoaştere a faptului că Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie (M.R.S.O.) este opera jidanilor se regăseşte, într-o formă mai atenuată, şi în Enciclopedia Iudaică. În test, în esenţa sa, citatul pare un fragment dintr-un discurs al lui Leon Troţki.

vineri, 7 august 2015

Care este „smochinul” care atunci când va da frunze, va veni sfârșitul lumii?


„SMOCHINUL” CARE DĂ DIN NOU FRUNZE – PREVESTIREA CELEI DE A DOUA VENIRI ȘI A SFÂRȘITULUI LUMII



Învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara e aproape. Asemenea şi voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că este aproape, la uşi. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea[1].
Aici, în parabola smochinului, Domnul se referă foarte limpede la anii de pe urmă. Vorbește despre întoarcerea evreilor în Ierusalim și reîntemeierea statului lor. Iar aceasta constituie unul dintre cele mai însemnate și determinante „semne ale vremurilor”.
Vrând să concretizeze timpul, ne spune și că generația aceea care va vedea săvârșindu-se toate aceste evenimente, nu va pleca din viață până ce nu le va vedea și pe toate celelalte despre care a spus Hristos, referitor la antihrist și la a Doua Sa Venire.
           „De la smochin învăţaţi pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara e aproape. Asemenea şi voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că este aproape (sfârșitul, a Doua Mea Venire), la uşi. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea. Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece, (ci se vor înfăptui întru totul)”[2].
            Să analizăm cu atenție, cu ajutorul lui Dumnezeu, aceste versete ale Evangheliei, ca să vedem cât de revelatoare sunt, dar și ca să ne minunăm, pentru încă o dată, de măreția și de înțelepciunea lui Dumnezeu, Care ne-a prezis cu atâta limpezime și în mici detalii ceea ce are să se petreacă.
            Aici Iisus, în parabola pe care o folosește, vorbește despre un pom, un smochin, pentru a ne spune câteva lucruri care au legătură cu subiectul despre care vorbește în capitolul 24 al Evangheliei după Matei și care de fapt sunt semnele ce vor preceda a Doua Sa Venire.
            Dar de ce folosește drept pildă smochinul, iar nu un alt oarecare copac? Oare ceilalți pomi, în afară de unele excepții, nu încep să scoată și ei frunze primăvara, după ce s-a încălzit timpul și se apropie vara? Desigur. Atunci de ce? Am spus și o vom spune de multe ori că nimic în Sfânta Scriptură nu este întâmplător și nimic nu a fost scris fără scop.
„Cei care doresc să dobândească folos din cele citite, trebuie să nu treacă cu vederea nici cel mai mic amănunt din cele spuse, deoarece pentru aceasta am primit porunca să cercetăm Scripturile, deoarece se socotește că cele mai multe dintre ele au ascunse în adâncul lor multe înțelesuri însemnate”[3].
Și în altă parte Sfântul ne spune iarăși:
„Dumnezeu nu vrea ca noi doar să ascultăm cuvintele care există în Scripturi, ci să le ascultăm cu luare-aminte și să cugetăm la ele”[4].
La fel să procedăm și în textul despre care vorbim, deoarece Domnul are ceva să ne spună aici, vrea să ne trimită un oarecare mesaj, vrea să ne trimită undeva.

vineri, 31 iulie 2015

PROFEŢII despre ANTIHRIST - DIMITRIU C. SKARTSIUNI 1990 - Partea a II a



E. CONCLUZII



„ Constantin a început, Constantin va pierde imperiul Bizanţului “ Agatanghel


1. Distrugerea Turciei. Ciocnirea neamurilor apusene şi a ruşilor

Pornind de la corelaţia şi paralelismul profeţiilor precedente, dar şi de la multe alte profeţii ale Vechiului şi Noului Testament, pe care nu le putem cuprinde pe toate în această lucrare, apare fără forţare concluzia că se aşteaptă: a) distrugerea Turciei, b) ciocnirile arma­te între Rusia şi armatele occidentale pe teritoriul Turciei, în preaj­ma Constantinopolului, c) ciocnire amplă pe teritoriul Palestinei, d) distrugerea ruşilor şi mari distrugeri multor state. Turcia sprijinindu-se pe statele din Occident crede că este un semn mare, după cum prevestesc şi profeţiile. „Un semn mare pentru agareni“ (profeţia unui anonim). Aceasta va provoca cea mai mare nelinişte. Ura care există de secole contra grecilor, ocuparea cu nemaivăzute grozăvii pentru vremurile noastre, indiferenţa pentru hotărârile organisme­lor internaţionale, probleme_la graniţa cu Rusia, aversiuni crescân­de faţa de Grecia.

Aşadar cândva va ieşi din graniţele ei, când îşi va da pe faţă cru­zimile şi sălbăticiile care au fost comise până astăzi împotriva tutu­ror popoarelor, dar mai ales împotriva poporului grec ortodox. Ru­sia, care îşi va reglementa problemele interne şi externe, va merge împotriva turcilor, după cum ne informează multe din profeţii, şi-i va obliga pe turci la o retragere precipitată. Vezi profeţia unui ano­nim, cea de pe mormântul Sf. Constantin cel Mare, a lui Leon cel înţelept, Agatanghel, Cosma al Etoliei. „Înving popoarele ortodo­xe şi distrugerea totală a agarenilor (turcilor) de către ortodocşi" (Profeţia unui anonim). „Urmează distrugerea Turciei şi apoi tri­umful Bisericii Apostolice" (Profeţia lui Agatanghel). „Iară nea­mul cel plăvit cu celelalte puteri într-o unire pe Ismael va zdro­bi desăvârşit" (Profeţia de pe mormântul Sf. Constantin cel Mare).

După distrugerea Turciei de. către ruşi, armatele ruseşti contro­lând marea Egee şi strâmtoarea Bosfor se vor îndrepta spre Siria şi Paiestina, după cum ne spun alte profeţii din Vechiul Testament, îna­intând prin aer şi pe mare.

Atunci coaliţia Occidentală nu va rămâne indiferentă faţă de această ameninţare a Rusiei. Occidentul va încerca cu ajutorul celor şase state ca să ocupe Constantinopolul şi să distrugă flota rusească. Vor învinge rusii după cum fără greşeală s-a profeţit de multe vea­curi. „Bătălia a şapte state în Constantinopol. Biruinţa celui mai mare stat contra celor şase state“ (Profeţia unui anonim la 1054 d.Hr.).

Un timp se mijloceşte refacerea şi pregătirea puterilor occidenta­le şi încercarea de a rezolva paşnic problema ocupării Dardanelelor şi a Constantinopolului. „Vor încerca ca cel ce rezolvă cu conde­iul, dar nu vor putea, de 99 de ori cu război şi o data cu conde- iul“ (Profeţia Sf. Cosma al Etoliei). Şi continuă Sf. Cosma: „Dacă problema se va rezolva cu război vor pătimi multe distrugerii”. Mai mult, după cum profeţeşte Metodie, vor hotărî pentru proble­ma oraşului trei „împuterniciţi",(aşadar trei comisari ai marilor pu­teri). Pentru aceasta şi Sf. Cosma al Etoliei zice: „Dacă vor cădea de acord cele trei puteri nimic nu va pătimi".

Cu toate acestea, ruşii, după ce vor stăpâni 5 sau 6 luni Constan­tinopolul, nu vor accepta să-l predea şi, după cum profeţeşte Sf. Me­todie, vor pune în mişcare multe state din Europa Occidentală şi vor invada Asia Mică. Iar multe armate vor fi conduse în mijlocul teri­toriului Greciei. În sfârşit 18 state se vor ciocni în Constantinopol. Căci va veni de la Apus Filip cel Mare cu 18 limbi şi se vor bate atât de mult şi cumplit încât va curge sângele ca pâraiele şi apa Bosforu­lui va fi ca sângele de roşie.

Atunci ruşii se vor retrage spre Palestina, unde după aceea, orga- nizându-se popoarele dimprejur, va începe războiul distrugându-se unele pe altele; ca să se adeverească, după cum s-a scris, profeţiile Vechiului Testament, precum vom arăta în continuare.


2 Ciocnire amplă în Palestina. Distrugerea Rusiei

Suntem datori să lămurim că distrugerea Rusiei şi ciocnirea armată din Palestina nu este aceeaşi cu lupta de la Armaghedon, a conflagraţiei mondiale de la sfârşit, când va fi desfiinţat statul lui Antihrist şi va urma triumful credincioşilor.

Iezechiel profeţeşte că puterile care se vor ciocni în Palestina, vor veni din „hotarele de la miazănoapte" (Iez. 38, 6), iar cele de la Armaghedon din „lumea întreagă" (Apoc. 16, 14), aşadar din toate părţile lumii, „şi i-a strâns la locul ce se cheamă în evreieşte Ar­maghedon" (Apoc. 16, 16). Vrednic de însemnat că Armaghedonul va fi în Palestina, în muntele Carmel şi consună cu a şaptea plagă din Apocalipsă.

Ce se profeţeşte aici este un conflict care are în frunte pe ruşi şi constituie urmarea luptei din Constantinopol. EI se alătură celui de-al treilca_război mondial, care va premerge în orice caz lui An­tihrist. Cu aceasta sunt de acord toate profeţiile, şi ale Sf. Părinţi şi ale Vechiului şi Noului Testament. Astfel, înaintemergătorii lui An­tihrist contribuie într-un mod inimaginabil la provocarea celui de-al treilea război mondial, precum şi a luptei de la Armaghedon. fiind­că astfel vor crede lui Antihrist mult mai uşor decât lui Dumnezeu.

Vom relata profeţia lui Iezechiel, aici existând în paralel profeţiile lui Isaia şi_ale Apocalipsei. Toate acestea petrecându-se după adu­narea evreilor din toate părţile lumii în Palestina. După cum este cu­noscut de la anul 70 d. Hr. abia în 1948 s-a constituit statul evreu în Palestina. „Aşa zice Domnul: Iată, Eu sunt împotriva ta, Gog, prinţul lui Rooșh... şi în anii de pe urmă vei veni în ţara izbăvită de sabie, ai cărei locuitori au fost adunaţi dintr-o mulţime de po­poare, în munţii lui Israel" (Iez. 38, 8). Profeţia vorbeşte clar pen­tru repatrierea evreilor în pământul strămoşesc. Şi profeţia continuă. (Evenimentele acestea au fost scrise amănunţit la Iezechiel capito­lele 31 şi 39). „Şi tu te vei ridica cum se ridică furtuna, şi te vei duce ca norul, ca să acoperi ţara, tu şi toată oastea ta şi multe popoare împreună cu tine... Şi vei pleca de la locul tău, din ho­tarele de la miazănoapte, tu şi multe popoare împreună cu tine, toţi călări pe cai, tabără mare şi oştire nenumărată, şi te vei împotrivi poporului Meu, împotriva lui Israel, ca un nor care aco­peră pământul" (Iez. 38, 9, 15-16). Descrierea este amănunţită, o armată foarte puternică, arme rapide ca norii, în mod evident avioa­nele şi rachetele, iar provenienţa din armata de la miazănoapte, „şi în ziua aceea când Gog va veni împotriva ţării lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, mânia Mea se va aprinde pe faţa Mea... în ziua aceea va fi un mare cutremur în ţara lui Israel. Atunci vor tremura înaintea Mea peştii mărilor... “ (Iez. 38, 18-20). Aşadar se vor cutremura peştii mărilor, păsările cerului, animalele şi toate târâtoarele şi oamenii, iar stâncile se vor dărâma si toate casele: „şi se vor prăhuşi munţii, stâncile se vor dărâma şi toate zidurile vor cădea la pământ". (Eventual occidentalii vor ataca pe ruşi cu arme nucleare în care vor pieri şi aceia evident.) „Şi voi chema îm­potriva lui toată frica, zice Domnul; sabia fiecărui om va fi îm­potriva fratelui său. Şi-l voi pedepsi cu moarte şi vărsare de sân­ge; voi vărsa asupra lui şi taberelor lui şi asupra multor popoa­re care sunt cu el, ploaie potopitoare şi grindină de piatră, foc şi pucioasă... “ (Iez. 38, 21-22).

Rusii vor înfrunta acolo multe popoare cărora le vor produce multă frică. Până la urmă va fi distrusă de o ploaie de foc şi de grin­dină de piatră. Aşadar bombele nucleare care vor veni dinspre Occident sau alte feluri de arme. Mai mult, capitolul 39 de la Iezechiel descrie şi curăţirea pământului Palestinei de nenumăratele cada­vre ale ruşilor şi a celor dimpreună cu ei. În rezumat (Iez. 39, 11-16) avem: În ziua aceea voi da lui Gog loc de mormânt, în Israel, în va­lea trecătorilor (Abarim), la răsărit de Marea Moartă, acolo voi în­gropa pe Gog şi toată tabăra lui şi voi numi locul acela „valea tabe­rei lui Gog". Şapte luni îi va îngropa Israel ca să cureţe ţara, tot po­porul îi va îngropa...

Aceasta este în acord cu profeţia pentru sfârşitul ruşilor şi al treilea război mondial cu efecte distrugătoare în toate ţările lumii: Ame­rica, Rusia, Europa, fiindcă în acord cu alte profeţii „oraşele vor ajunge pustii" (profeţia Sf. Cosma al Etoliei) şi profeţia lui Isaia. Oamenii vor fugi în munţi unde mai uşor se vor putea mântui.

„Şi a ars din pământ a treia parte, şi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot“ (Apoc. 8, 7)

miercuri, 29 iulie 2015

PROFEŢII despre ANTIHRIST - DIMITRIU C. SKARTSIUNI 1990 - Partea I



„Dar de nu vă veţi pocăi toţi veţi pieri la fel “ (Lc. 13, 5)




Cuvânt înainte la ediţia românească


Cartea „Profeţii despre Antihrist” a fost pusă în circulaţie pen­tru prima dată în iulie 1990. În mai puţin de două luni de la tipărire a fost epuizată, ceea ce a dus la reeditarea ei. Cererea de carte a credin­cioşilor noştri ne-a obligat s-o traducem şi s-o edităm. Cartea a pri­mit foarte multe aprecieri din partea multor episcopi, stareţi, preoţi şi teologi.

Am tradus această carte pentru credincioşii români, întrucât o socotim binevenită pentru informarea iubiţilor noştri cititori despre planurile satanice care sunt puse în aplicare, de multă vreme, de că­tre masonerie şi sionismul internaţional.

Întreaga activitate antihristică. anticreştină astăzi este răspândi­tă în toate mediile, în toate ţările, prin toate mijloacele, de către sa­tanica mişcare, cunoscută sub numele de mişcarea New Age (Noua Eră). Se încearcă distrugerea acestei lumi şi crearea unei lumi noi, a unei noi ere. Nu prin puterea lui Dumnezeu, ci prin puterea omului. Cu alte cuvinte, omul stăpânit de mândria lui Lucifer caută să ia lo­cul lui Dumnezeu.

Nimic din ceea ce se petrece în lume nu este întâmplător. Omeni­rea caută să se sinucidă. Goana după înavuţire, după lux şi destrăbă­lare a dus omenirea în pragul dezastrului.

Exploatările iraţionale ale resurselor naturale, poluarea care a atins cote inexprimabile, înarmările fără măsură au pus în pericol viaţa pe Pământ. Pe de altă parte, desfrâul fără margini şi răutatea diabolică, care au pus stăpânire pe unii oameni, duc la degradarea fi­rii umane, până la îndobitocire. Omul a înnebunit, omul s-a îndrăcit.

Există o organizaţie secretă care conduce lumea din umbră. Aceas­ta îşi exercită influenţa asupra lumii prin magie şi folosirea puterilor de­monice. Sunt sioniştii! Evreii care în ascuns pregătesc venirea lui Antihrist. De sute de ani, prin masonerie, se luptă pentru schimbarea tradiţiilor creştine. Au rupt Biserica şi au fărâmiţat-o în mii şi mii de secte. Şi au reuşit să schimbe legile firii, lăsate de Dumnezeu, cu legi omeneşti sau, mai bine zis, diavoleşti.

Statul şi partidul este o idee. Este un mijloc de subjugare a omu­lui. Statul a devenit în mâna lor un mijloc de asuprire, de înrobire până la îndobitocire a oamenilor.

Legile după care se conducea societatea reflectau legea firii lăsată de Dumnezeu omului. Dar acum această lege lăsată de Dumnezeu a fost şi este înlocuită prin legi omeneşti de inspiraţia demonică.

Au născocit povestea cu „drepturile omului“! Care drepturi? Drepturile evreilor. Dreptul de a fi privilegiaţi în toate statele, de a da legi, de a executa legi şi de a judeca după aceste legi pe creştini!

Iată care sunt drepturile omului. Dreptul de a-i lăsa pe ei să-l in­staleze pe Antihrist, dreptul de a subjuga lumea întreagă.

Dreptul de a avorta, de a te destrăbăla, a fura fără scrupule pe se­menul tău, într-un cuvânt de a te împotrivi lui Dumnezeu. Cui folo­sesc aceste drepturi? Nouă, credincioşilor, în niciun caz.

Incredibil, dar adevărat. Lumea este în mâna evreilor sionişti, pentru că finanţele lumii sunt în mâinile lor, iar omul are slăbiciu­ne la ban. Cu banii cumpără tot, chiar şi sufletele oamenilor. Câţi nu sunt aceia care se leapădă de credinţă pentru nişte bunuri materiale sau bani? Unde nu reuşesc cu banul, folosesc şantajul, iar unde nu merge nici cu şantajul, folosesc crima.

De aceea merge lumea din rău în mai rău, pentru că dreptatea lui Dumnezeu a dispărut dintre oameni.

Dumnezeu nu a părăsit lumea, ci omul L-a părăsit pe Dumnezeu, în favoarea plăcerilor omeneşti.

Noi, cei credincioşi, nu trebuie să ne descurajăm, ci să ne rugăm mai mult la Dumnezeu ca să ne păzească şi să ne întărească în aces­te vremuri grele de ispită.

Să ne apropiem mai mult de Dumnezeu prin post rugăciune şi pri­veghere; să lăsăm păcatele şi să urmăm virtutea, iar Dumnezeu să ne ocrotească şi să ne întărească.

Nu trebuie să ne închipuim că putem să scăpăm de ispite şi de ne­cazuri, dar trebuie să ne pregătim pentru a le înfrunta şi a le rezis­ta. Suntem datori să ne informăm şi să informăm, la rândul nostru, şi pe alţii despre planurile demonice ale slugilor lui Antihrist, pregătite pentru subjugarea lumii.

Nu putem schimba destinele lumii, dar putem să le controlăm pe ale noastre.

Chemăm ajutorul Preasfintei Treimi ca şi ediţia aceasta să con­tribuie la trezirea duhovnicească a ortodocşilor, a fraţilor noştri care au nevoie de sprijin în aceste zile pe care le traversează omenirea.

Adormirea Maicii Domnului
Traducatorul

CUVÂNT ÎNAINTE
Dumnezeu, care l-a creat pe om din iubire, nu-l lasă în voia soartei, ci-l călăuzeşte prin pronia Sa. El S-a descoperit pe Sine în toa­te evenimentele pe care le va face în viitor şi care privesc mântuirea sufletului lui.

Dumnezeu a descoperit evenimentele ce vor veni ca să îndrume pe om prin profeţi, prin Iisus Hristos, prin Apostoli, precum şi prin alţi sfinţi ai Bisericii. Unele profeţii s-au împlinit, altele se împlinesc în zilele noastre şi altele se vor împlini în viitor, astfel încât să luăm măsurile noastre de creştini ca să nu facem jocul planurilor ateilor, antihriştilor şi profeţilor mincinoşi.

Toate profeţiile sunt formulate în Vechiul şi Noul Testament şi în alte scrieri ale Părinţilor şi scriitorilor Bisericii noastre, în care omul poate descoperi adevărul, dar remarcăm fenomenul trist că mulţi dintre noi recurg pentru a afla adevărul la vrăjitorie, la magie, la ghi­citul în cărţi, la horoscop şi la alte mijloace ale Satanei care ademe­nesc şi înşeală pe naivi.

De asemenea, mulţi dintre noi, cu credinţă slabă, dar şi igno­ranţi, nu dau atenţie profeţiilor care vorbesc despre evenimentele care vin, ca să fie pregătiţi sufleteşte şi de nezdruncinat moral în greutăţile care vor urma. Astăzi, încet-încet, interesul creştinilor, în special al tinerilor - aşa cum ne descoperă profeţiile -, se limitează la prezent, după cum ne arată „semnele vremii“ (Mt. 16, 3).

Dorim ca cel care studiază progresul tehnologiilor moderne să studieze „semnele vremurilor" şi profeţiile Sfintelor Scripturi, pentru evenimentele ce vor veni şi pentru venirea amăgitorului An­tihrist şi pentru a doua venire a Domnului nostru, că poate se vor trezi în ultimul moment şi-şi vor reveni duhovniceşte.

Pocăinţa şi revenirea la Mântuitorul Hristos, cât şi rugăciunea şi privegherea duhovnicească, trebuie să fie cea dintâi grijă a noas­tră, „căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul" (Mc. 8, 36).

Învierea Domnului 1990 
SKARTSIUNI DIMITRIU


CARTEA I - PROFEȚII DESPRE ANTIHRIST


A. PROFEŢI SI PROFEŢII



„ Şi fiecăruia se dă arătarea Duhului, spre folos. Că unuia i se dă, prin Duhul Sfânt, cuvânt de înţelepciune, unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie “ (I Cor. 12, 7-10).



1. DARUL PROFEȚIRII


Oamenii, decât să se consacre memorării inutile a numeroaselor cunoştinţe ştiinţifice sau politice, mai bine ar studia, spre ajutorul .şi folosul lor, profeţiile Vechiului şi Noului Testament, precum şi mul­te din profeţiile sfinţilor Bisericii noastre. Profeţiile conţin adevărata cunoaştere, deoarece ele mărturisesc pe Acelaşi Dumnezeu, Care a descoperit cele viitoare pentru ca să-i ajute pe oameni, pentru ca să-i pregătească şi să-i apere ca să nu fie înşelaţi prin lucrările Sata­nei şi ale lui Antihrist. Aşadar, profeţiile conţin, fără greşeală, voia lui Dumnezeu, fapt adeverit, deoarece Dumnezeu nu minte. Dovadă că toate profeţiile cu privire la persoana lui Hristos -despre naştere, răs­tignire, înviere şi multe alte detalii despre sfânta Sa viaţă - s-au ade­verit. De asemenea, profeţiile Vechiului Testament, pentru oricâte vor avea loc cu poporul iudeu până astăzi, sunt adeverite în întregime.Pentru poporul iudeu şi destinul lor există profeţiile lui Hris­tos care s-au adeverit, şi altele, de la alţii, pe care le-a descoperit evoluţia evenimentelor.Distrugerea templului lui Solomon, risipirea evreilor în cele pa­tru vânturi, pătimirile lor, crearea noului stat în Palestina, venirea lui Antihrist, proclamarea sa ca dumnezeu de către evrei, distrugerea lui Antihrist, precum şi războaiele şi grozăviile care vor urma sunt profeţite în Vechiul şi Noul Testament. Niciun om binecredincios nu poate să nege lucrarea şi adevărul care adeveresc profeţiile des­pre locul naşterii, timpul, lucrarea lui Iisus Hristos, răstignirea, învi­erea, înălţarea şi amănuntele vieţii Lui, deoarece s-au adeverit con­form Scripturii, fiind scrise cu sute de ani înainte. Niciun cititor atent şi cu judecată nu va refuza profeţiile lui Agatanghel, care a trăit la anul 1279 d. Hr. şi a profeţit, cu o exactitate demnă de admirat, căde­rea Constantinopolului, timpul robiei grecilor, timpul eliberării, ca şi evenimente până la cel de Al Doilea Război Mondial şi după acesta.De asemenea, omul serios nu se tulbură să tăgăduiască înfăptui­rea uluitoare a profeţiilor Sf. Cosma al Etoliei, ale acestui nou măr­turisitor şi întocmai cu Apostolii.Aşadar lucrarea profeţilor şi autoritatea lor este de neşters, deoa­rece profeţiile niciodată nu au minţit.Dacă o parte a profeţiilor au mers până la adeverirea evenimen­telor de astăzi, este logic să aşteptăm şi să credem şi în împlinirea celorlalte profeţii care au rămas, care relatează despre evenimentele epocii noastre şi ale urmaşilor, cât şi convingerea că acestea se vor împlini. Mulţi care trăiesc departe de Dumnezeu nu doresc să sca­pe de marea tulburare a păcatelor şi a vieţii lor risipite, motiv pen­tru care şi evită citirea profeţiilor. Totuşi nu trebuie să se întâmple aceasta şi cu noi, care dorim să ne pocăim şi să prevenim înşelarea noastră de slugile lui Antihrist, dar şi de însuşi Antihrist. 

” Și precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi venirea Fiului Omului “ (Mt. 24, 37). 


2. CUVÂNT EXPLICATIV

La început vom relata câteva dintre numeroasele profeţii privind venirea lui Hristos şi despre sfânta Sa viaţă, care s-a adeverit. Nu credem necesar să indicăm toate profeţiile despre Isus Hristos, de­oarece niciun om drept-credincios nu se îndoieşte de venirea şi dum­nezeirea Lui. Deoarece cele despre Hristos pe cât ni s-au relatat le avem profeţite în amănunt, pentru ele avem o dublă mărturie, aşadar cuvântul profetic şi înţelegerea imediată a împlinirii lui, care spulbe­ră orice îndoială despre El.În continuare vom compara profeţiile care sunt raportate la ve­nirea lui Antihrist şi care sunt conţinute atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. Profeţiile acestea vor fi relatate minuţios, deoare­ce tema a devenit interesantă în zilele noastre, dar şi pentru faptul că profeţiile.sunt pe_cale de a se împlini în scurt timp, după cum ne ara­tă „semnele vremurilor”. Vom aminti profeţiile Sf. Cosma al Etoliei despre evenimentele care au avut loc şi despre altele care aşteaptă, sigur, să se împlinească în zilele noastre după cum arată şi profeţiile paralele ale altor sfinţi. Vor fi trecute cu vederea profeţiile creştinilor anonimi, care din modestie nu şi-au spus numele, aşa cum au făcut alţii, ca de pildă, profeţiile lui Agatanghel. ale Sf. Tarasie, ale Sf. Metodie, ale lui Leon cel Înţelept, precum şi uimitoarea profeţie care este gravată pe piatra de mormânt a Sf. Constantin cel Mare, şi care a fost interpretată de patriarhul Ghenadie la anul 1440 d.Hr. .De ase­menea, sunt comparate profeţiile Sf. Andrei şi ale lui Hriston Salu şi profeţiile altor sfinţi. Nu vom intra în ispita de a stabili datarea exac­tă a adeveririi profeţiilor, fiindcă, prin analogie, nu este cu putinţă.Astfel „semnele vremurilor”, prin urmare semne de avertizare, sunt limpezi şi cel mai simplu cititor înţelege că evenimentele ce au fost profeţite sunt apropiate.

„ Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea în­treagă, dacă-şi pierde sufletul? “ (Mc. 8, 36).