Despre antihrist
Se cuvine să se ştie că trebuie să vină antihrist. Este antihrist tot cel care nu mărturiseşte că Fiul lui Dumnezeu a venit în trup, că este Dumnezeu desăvârșit şi că s-a făcut om desăvârşit, fiind în acelaşi timp și Dumnezeu. Dar în sens propriu şi special, antihrist se nume şte acela care vine la sfârşitul veacului. Trebuie, însă, mai întâi să se propovăduiască Evanghelia la toate neamurile, după cum a spus Domnul. Şi atunci va veni spre mustrarea iudeilor potrivnici lui Dumnezeu. Domnul le-a spus lor: „Eu am venit în numele Tatălui Meu şi nu mă primiţi; vine altul în numele Lui şi pe acela îl veţi primi“. Iar apostolul: „Pentru aceea, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să se mântuiască, va trimite lor Dumnezeu lucrarea înşelăciunii, ca să creadă minciunii, pentru a fi osândiţi toţi acei care n-au crezut adevărului, ci le-a plăcut nedreptatea”. Aşadar, iudeii n-au primit pe Domnul Iisus Hristos şi Dumnezeu care este Fiul lui Dumnezeu, dar vor primi pe înşelător, pe cel care se numeşte pe sine Dumnezeu. Căci se va numi pe sine însuşi Dumnezeu, îl învaţă îngerul pe Daniil, spunând aşa: „Nu va ţine seamă de Dumnezeul părinţilor lui”. Iar apostolul spune: „Să nu vă amăgească pe voi nici într-un chip, că va veni mai întâi lepădarea de credinţă și se va arăta omul păcatului, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau este închinat, aşa încât să șadă el în Biserica lui Dumnezeu, arătându-se pe sineși cum că ar fi dumnezeu”. Când spune apostolul „în Biserica lui Dumnezeu“, nu vorbeşte de Biserica noastră, ci de cea veche, de cea iudaică. Căci antihrist nu va veni la noi, ci la iudei. Nu va veni pentru Hristos, ci contra lui Hristos; pentru acest motiv se şi numeşte antihrist.
Trebuie mai întâi să se predice Evanghelia la toate neamurile. „Şi atunci se va arăta cel fără de lege, a cărui venire va fi cu lucrarea satanei, cu toată puterea și cu semne şi cu minuni mincinoase, cu toată amăgirea nedreptăţii la cei care pier, pe care Domnul îl va omorî cu graiul gurii Sale şi-l va pierde cu venirea arătării Sale”. Deci nu însuşi diavolul se face om aşa cum s-a înomenit Domnul — să nu fie! — ci se naşte om din curvie şi primeşte toată energia lui satan. Căci Dumnezeu, cunoscând mai dinainte toată perversitatea voinţei lui, pe care o va avea, îngăduie ca să locuiască diavolul în el.
Se naşte deci din curvie, după cum am spus, este crescut în ascuns și pe neaşteptate se răscoală, se împotriveşte şi împărăteşte. La începutul împărăţiei lui, dar mai degrabă a tiraniei lui, ia chipul sfinţeniei, dar când ajunge stăpânitor, persecută Biserica lui Dumnezeu si-şi face cunoscută toată răutatea lui. Va veni cu „semne și minuni mincinoase”, înşelătoare și nu adevărate și pe cei care au slabă şi neîntărită temelia minţii îi va înşela şi-i va despărţi de Dumnezeul cel viu, încât „să se smintească de va fi cu putinţă şi cei aleşi“.
Vor fi trimişi Enoh și Ilie Testiveanul, și „vor întoarce inima părinţilor către copii”, adică sinagoga către Domnul nostru Iisus Hristos și către predica apostolilor, dar ei vor fi omorâţi de antihrist. Şi va veni Domnul din cer, în chipul în care sfinţii apostoli l-au văzut mergând la cer, Dumnezeu desăvârșit şi om desăvârșit, cu slavă şi putere și va omorî pe omul fără de legi şi pe fiul pierzării cu Duhul gurii Lui. Aşadar, nimeni să nu aştepte pe Domnul de pe pământ, ci din cer, după cum însuşi ne-a dat încredinţare.
Contra iudeilor, despre sâmbătă
Ziua a şaptea a fost numită sabat (= sâmbătă). Cuvântul „sabat“ înseamnă odihnă, căci în ea „s-a odihnit Dumnezeu de toate lucrurile Lui”, după cum spune dumnezeiasca Scriptură. Pentru aceea numărul zilelor merge la şapte şi se reîntoarce iarăşi şi începe de la ziua dintâi. Numărul şapte este în cinste la iudei, deoarece Dumnezeu a poruncit să nu fie cinstit la întâmplare, ci cu pedepse foarte grele, în caz de călcare a poruncii. Dumnezeu n-a poruncit aceasta fără motiv, ci pentru anumite motive mistice, pe care le înţeleg bine bărbaţii duhovniceşti şi cei înzestraţi cu harul profeţiei.
După cât cunosc eu neînvăţatul, iată motivul pentru care se ţine sâmbăta. Şi voi începe de la cele mai de jos și de la cele mai grosolane. Dumnezeu, cunoscând grosolănia, iubirea de plăcerile trupului şi înclinarea completă către materie a poporului israelitean şi cunoscând în acelaşi timp şi lipsa lui de judecată, a poruncit să se ţină sâmbăta, în primul loc „ca să se odihnească şi robul și vita“, după cum este scris, deoarece „bărbatul drept are milă de sufletele vitelor lui”; în al doilea loc, ca să fie, prin despărţirea de grijile materiale, liber spre a se aduna către Dumnezeu ca să-și petreacă toată ziua a şaptea în psalmi, în imne, în cântări duhovniceşti, în studiul dumnezeieştilor Scripturi și să se odihnească în Dumnezeu. Când nu era lege şi nu era nici Scriptura inspirată de Dumnezeu, nici sâmbăta nu era afierosită lui Dumnezeu. Când însă a fost dată prin Moise Scriptura inspirată de Dumnezeu, i s-a afierosit lui Dumnezeu sâmbăta, ca măcar în ea să se ocupe cu studiul ei cei care nu-și afierosesc întreaga lor viaţă lui Dumnezeu, cei care nu slujesc din dragoste Stăpânului ca unui Tată, ci să dea ca nişte robi nerecunoscători măcar o mică şi neînsemnată parte a vieţii lor lui Dumnezeu, şi aceasta de frica tragerii la răspundere și a pedepselor care urmează din călcarea poruncii. „Legea nu este pentru cel drept, ci pentru cel nedrept”. Cel dintâi care a călcat ținerea sâmbetei a fost Moise. Când acesta a stat lângă Dumnezeu 40 de zile şi apoi încă alte 40, negreşit că se chinuia pe sine cu postul în zilele de sâmbăta, cu toate că legea porunceşte să nu ne chinuim pe noi înşine în ziua sâmbetei. Dar dacă ar spune iudeii că aceasta s-a întâmplat înainte de darea legii, ce vor spune despre Ilie Testiveanul, care a mers cale de 40 de zile cu o singură mâncare? Acesta a dezlegat sâmbăta, chinuindu-se pe sine în sîmbetele celor 40 de zile, nu numai prin post, dar şi prin călătorie. Şi Dumnezeu, care a dat legea, nu s-a supărat de aceasta, ci ca o recompensă a virtuţii, i s-a arătat lui în Horib. Ce vor spune despre Daniil? N-a stat el trei săptămâni nemâncat? Oare nu-și circumscriu toţi israeliţii copilul sâmbăta, dacă se întâmplă să cadă în a opta zi? Oare israeliţii nu postesc postul cel mare, prescris de lege, chiar dacă ar cădea sâmbăta? Oare nu calcă și preoţii şi leviţii sâmbăta prin lucrările lor de la cort, și totuşi sunt nevinovaţi? Iar dacă ar cădea o vită în groapă sâmbăta, cel care o scoate este nevinovat, iar cel care o vede şi trece este vinovat. Oare n-a purtat tot Israelul chivotul lui Dumnezeu, înconjurând zidurile Ierihonului, timp de şapte zile, în care negreşit a fost şi sâmbăta?
Prin urmare, după cum am spus, a fost hotărâtă păzirea sâmbetei, pentru a avea omul timp liber şi pentru Dumnezeu, ca să-i dea şi Lui cea mai mică parte din timp, şi să se odihnească atât robul cât și vita. Păzirea sâmbetei a fost hotărâtă pentru cei care sunt încă copii și care sunt robiţi stihiilor lumii, pentru cei trupeşti, care nu pot să înţeleagă nimic mai presus de trup și literă. „Dar când a venit plinirea vremii, a trimis Dumnezeu pe Fiul Său Unul-Născut, făcut om din femeie, care a fost făcut sub lege, ca să răscumpere pe cei de sub lege, ca să primim înfierea”. Toţi câţi l-am primit, ne-a dat celor care credeam în El puterea să ajungem copii ai lui Dumnezeu, încât nu mai suntem robi, ci fii; nu mai suntem sub lege, ci sub har, nu mai slujim puţin timp Domnului de frică, ci suntem datori să-i afierosim tot timpul vieţii noastre și, dezlipindu-ne de păcat, să îngăduim ca robul, adică mânia și pofta, să se îndeletnicească totdeauna cu Dumnezeu; pofta întreagă să o îndreptăm mereu către Dumnezeu; mânia să o înarmăm contra celor potrivnici lui Dumnezeu; iar pe dobitoc, adică trupul, de asemenea dându-i odihnă de robia păcatului, să-l îndemnăm să slujească poruncilor dumnezeieşti.
Acestea ne porunceşte legea duhovnicească a lui Hristos, iar cei care o păzesc ajung superiori legii mozaice. „Când a venit ceea ce este desăvârșit, ceea ce este din parte s-a desfiinţat”, acoperământul legii, adică catapeteasma s-a rupt prin răstignirea Mântuitorului, Duhul a strălucit cu limbi de foc litera s-a desfiinţat, cele trupeşti au încetat, s-a împlinit legea robiei și ni s-a dăruit legea libertăţii. Acum sărbătorim odihna desăvârșită a firii omeneşti, adică ziua învierii, în care Domnul Iisus, conducătorul vieţii și Mântuitorul, ne-a introdus în moştenirea făgăduită celor care iubesc duhovniceşte pe Dumnezeu, în care a intrat El, înainte mergătorul nostru, înviind din morţi și, dechizându-i-se uşile raiului, s-a aşezat cu trupul de-a dreapta Tatălui, unde vor intra și cei care păzesc legea cea duhovnicească.
Aşadar nouă, celor care umblăm în Duh şi nu în literă, ne incumbă toată lepădarea celor trupeşti, iubirea cea duhovnicească şi unirea cu Dumnezeu. Tăierea împrejur este lepădarea plăcerii trupeşti, este lepădarea celor de prisos şi nu a celor necesare. În adevăr, prepuţiul nu este nimic altceva decât piele de prisos a părţii sexuale, căci orice plăcere care nu se face de la Dumnezeu şi în Dumnezeu este un prisos de plăcere. Tipul acesteia este prepuţiul. Sâmbăta însă, este odihna de păcat, încât amândouă ajung una şi astfel când sunt săvârşite de cei duhovnice şti nu săvârşesc nici cea mai mică călcare de lege.
Mai mult: trebuie să se ştie că numărul şapte indică întreg timpul prezent, după cum spune prea înţeleptul Solomon ca „să dea parte celor şapte şi chiar celor opt”. Iar grăitorul de Dumnezeu David, cântând despre a opta, a cântat despre starea ce va să fie după învierea din morţi. Aşadar, când legea a poruncit să se odihnească în ziua a şaptea de cele trupeşti, dar să se îndeletnicească cu cele duhovniceşti, a arătat în chip mistic adevăratului popor israelitian, care poate să vadă pe Dumnezeu cu mintea, ca să se aducă pe sine însuşi tot timpul lui Dumnezeu şi să se ridice peste cele trupeşti.
Despre islam
Există, de asemenea,
superstiția Ismaeliților care până în ziua de azi predomină și ține oamenii în
eroare, acesta fiind un precursor al lui Antihrist. Ismaeliții provin din
Ismael, [care] i s-a născut lui Avraam din Agar, și din acest motiv ei sunt
numiți atât Agareni cât și Ismaeliți*. Ei sunt, de asemenea, numiți și saracini/sarazini,
denumire derivată din Sarras kenoi, adică lipsiți sau sărăciți de Sara, din
cauza a ceea ce a spus Agar îngerului: "Sara m-a trimis departe săracă/lipsită". Aceștia erau idolatri și se închinau stelei de dimineață și Afroditei, pe
care în limba lor au numit-o Khabar, care înseamnă mare**. Și așa au fost ei
idolatri până în timpul lui Heraclius .
Din acel moment până în prezent un profet mincinos pe nume Mahommed a apărut în
mijlocul lor. Acest om după ce a încercat Vechiul și Noul Testament și ,se pare
că ,după o discuție avută cu un călugăr Arian***, și-a conceput propria învățătură
eretică. Apoi, după ce a intrat în grațiile oamenilor afișând o aparentă
evlavie, el a zis că a primit din cer o anumita carte. El a scris niște texte
absolut ridicole în această carte a sa ,pe care apoi a dat-o oamenilor ca pe un
obiect de venerație.
El spune că există un singur Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, care nu a fost nici creat, nici născut. El spune că Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu și Duhul Său, dar este o creatură și un servitor, și că El a fost născut, fără sămânță, de Maria sora lui Moise și a lui Aaron. Pentru că, spune el, Cuvântul și Dumnezeu și Duhul au intrat în Maria și ea l-a născut pe Iisus, care a fost un profet și slujitor al lui Dumnezeu. Și el spune că evreii au vrut să-L răstignească pentru încălcarea legii, și că au confiscat umbra lui și au răstignit-o. Dar Hristos Însuși nu a fost crucificat, spune el, nici nu a murit, pentru că Dumnezeu din iubire pentru El L-a luat cu Sine în cer. Și el spune că atunci când Hristos S-a înălțat la cer Dumnezeu L-a întrebat: ”O, Iisuse”, ai zis:" Eu sunt Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu ?" .Și Iisus, spune el, a răspuns: "Fie-Ți milă de mine, Doamne. Tu știi că nu am spus acest lucru și că nu am disprețuit să fiu servitorul tău. Dar oamenii păcătoși au scris că am făcut această afirmație, și au mințit despre mine și au căzut în greșeală ".Și Dumnezeu a răspuns :"Știu că n-ai spus acest cuvânt ". Există multe alte lucruri extraordinar de ridicole în această carte ,cu care se mândrește că a fost trimisă la el de Dumnezeu. Dar când întrebăm: "Și cine poate depune mărturie că Dumnezeu i-a dat aceasta carte lui? Și care dintre profeți a prezis că un astfel de profet se va ridica ?"- ei se pierd și nu știu ce să răspundă. Remarcăm că Moise a primit Legea pe Muntele Sinai, cu Dumnezeu apărând în fața tuturor oamenilor în nor și foc, și întuneric și furtuna. Și noi spunem că toți profeții de la Moise încoace au prezis venirea lui Hristos și cum că Hristos-Dumnezeu (și Fiul lui Dumnezeu întrupat) a fost să vină și să fie răstignit și să moară iar apoi să învieze și cum că El o să fie judecător al celor vii și al celor morți. Apoi când noi întrebăm: "Cum se face că această profet al vostru nu a venit în același fel, adică avînd alte mărturii despre el de la alți profeți anteriori lui? Și cum se face că Dumnezeu nu a dat mărturie în fața voastră asupra acestui om și carții la care vă referiți, așa cum a dat Legea lui Moise, în prezența oamenilor și a muntelui fumegînd, ca să aveți de asemenea certitudinea și siguranța legii din aceea carte ? "- ei răspund că Dumnezeu face ce vrea. "Acest lucru," spunem, "noi îl știm, dar ne întrebăm cum a coborît cartea la profetul tău." Iar ei răspund că această carte s-a coborât la el în timp ce dormea. Apoi în glumă le spunem că, atâta timp cât el a primit cartea în somn și nu a simțit nimic fiind adormit, aceea zicala populara i se potrivește perfect : Visele mă amețesc/mă învîrtesc/mă chinuiesc .
Când îi întrebăm din nou: "Cum se face că atunci când poruncește în această carte a voastră să nu se facă nimic sau să nu se primească ceva fără de martori, voi nu-l întrebați :" În primul rând să ne arăți prin ce mărturii sau martori se arată că ești profet și că ai venit de la Dumnezeu și să ne arăți și care sînt Scripturile care mărturisesc despre tine " - aceștia sunt rușinați și să rămîn tăcuți. [Apoi continuăm:] "Deși nu este posibil să te căsătorești cu o soție fără martori, sau să poți cumpara sau dobândi o proprietate; sau nu puteți primiți vreun măgar și nici nu puteți avea vreun animal de povară fără martori; și cu toate că posedați atât soții cît și bunuri sau măgari și așa mai departe prin intermediul martorilor, totuși în ceea ce privește credința și scripturile voastre pe care le dețineți ,acestea sunt primite fără nici un martor. Pentru că cine va dat voua această credință și învățătură nu are nici o garantie din nici o sursă, și nici nu există cineva cunoscut care să fi mărturisit despre el înainte de a veni. Dimpotrivă, el a primit cartea aceea în timp ce el dormea. "
Mai mult, ei ne numesc Heteriști(Sfantul Ioan se refera aici la acuzatia de triteism sau politeism n.n.) sau Asociatori(mushrikun, asociator, un cuvant cu caracter peiorativ folosit de musulmani contra crestinilor vrand sa arate ca se asociaza un Dumnezeu unui alt Dumnezeu – n.n.), deoarece, spun ei, noi introducem un asociat al lui Dumnezeu declarînd ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu. Noi le spunem în replică: "Profeții și Scripturile ne-au spus acestea nouă și voi declarați constant că acceptați Profeții. Deci, dacă noi declarăm în mod eronat că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, profeții sunt aceia care ne-au învățat și ne-au transmis acestea. "Dar unii dintre ei spun că este o înțelegere greșită faptul că noi am interpretat Profeții ca spunând astfel de lucruri, iar altii spun ca evreii urându-ne ne-au înșelat scriind în numele Profeților, astfel ca noi suntem niște rătăciți. Și din nou le spunem: "Atât timp cât spuneți că Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu și al Duhului, de ce ne acuzați că suntem Heteriști? Pentru că cuvântul și duhul sunt nedespărțite de cel în care își au în mod natural existența. Prin urmare dacă Cuvântul lui Dumnezeu este în Dumnezeu, atunci este evident că și El este Dumnezeu. Dar dacă totuși El este în afara lui Dumnezeu atunci, în conformitate cu tine, Dumnezeu este fără de cuvânt și fără duh. Prin urmare, prin evitarea introducerii unui asociat cu Dumnezeu voi l-ați mutilat pe Dumnezeu. Ar fi mult mai bine pentru voi să spuneți că El are un asociat decât să-L mutilați, ca si cum ai avea de a face cu o piatră sau cu o bucată de lemn sau orice alt obiect neînsuflețit. Astfel, vorbești mincinos când ne numești Heteriști ; noi v-am putea replica numindu-vă Mutilatori ai lui Dumnezeu. "
Ei ne acuză de asemenea că suntem idolatri, pentru că noi cinstim crucea pe care ei o detestă. Dar noi le răspundem: "? Atunci cum se face că voi înșivă vă frecați de o piatră la voi în Ka'ba [107] și o sărutați și o să îmbrățișați ?" Unii dintre ei spun că Avraam a avut relații cu Agar pe aceea piatră, iar alții spun că el și-a legat cămila de piatră, când a fost să-l sacrifice pe Isaac. Iar noi le răspundem: "Din moment ce Scriptura spune că muntele era împădurit și avea arbori din care Avraam să taie lemne pentru jertfă și l-a pus pe Isaac să care acele lemne, iar apoi plecînd a lăsat în urmă măgarii cu doi tineri ca să-i păzească, de ce vorbiți numai prostii ? Căci acel loc nu este nici plin de copaci și nici nu există trecere pentru măgari. "Iar ei sunt jenați dar încă susțin că piatra este a lui Avraam. Atunci noi le spunem: "Fie deci a lui Avraam așa cum susțineți voi prostește. Dar dacă Avraam a avut relații cu o femeie pe ea sau a legat o cămilă la piatra aceea cum de nu vă este rușine să o sărutați iar pe noi ne învinovățiți că ne închinăm crucii lui Hristos ,prin care puterea demonilor și înșelăciunea diavolului a fost distrusă ? "Această piatră despre care ei vorbesc este de fapt un cap al Afroditei la care odinioară se închinau și pe care o numeau Khabar. Chiar și acum, în prezent, urmele de sculptură din piatră sunt vizibile observatorilor atenți****.
Așa cum a fost povestit, acest Mohammed a scris multe cărți ridicole, iar fiecareia dintre ele i-a pus un titlu. De exemplu, există cartea Pentru(La) femeie, în care el face clar prevederi legale pentru luarea a patru soții și, dacă este posibil, chiar și până la o mie de concubine – sau atât de multe cât poate fiecare întreține, pe lângă cele patru soții inițiale. De asemenea, el a făcut ca să fie legal să-ți poți lăsa nevasta oricînd s-ar putea dori, și cînd vei dori o alta pentru a o lua de soție să se poată lua în același fel. Mohammed a avut un prieten pe nume Zeid. Acesta avea o soție foarte frumoasă de care Mohammed s-a îndrăgostit. Odată, când ședeau împreună, Mohammed i-a spus: "Oh, apropo, Dumnezeu mi-a poruncit să-ți iau soția ." Celălalt a răspuns: "Tu ești un apostol. Fă cum ți-a spus Dumnezeu și ia pe soția mea ". Dar mai degrabă, pentru a spune povestea de la început, el a zis :" Dumnezeu mi-a dat poruncă ca să o lași pe soția ta. Și el a lăsat-o . Apoi câteva zile mai târziu el i-a spus: "Acum Dumnezeu mi-a poruncit ca să ți-o iau "Apoi, după ce a luat-o și a comis adulter cu ea, a făcut această lege :" Lasă-l (Iartă-l) pe cel care își va lăsa nevasta. Și dacă, după ce a lăsat-o, el ar trebui să se întoarcă la ea, altul să se însoare cu ea. Pentru că nu este îngăduit ca să o ia dacă nu a fost căsătorită cu un altul . Mai mult, dacă un frate își va lăsa soția lui, fratele lui să se căsătorească cu ea, dacă el dorește." În aceeași carte el dă precepte precum aceasta :" Muncește pământul pe care ți l-a dat Dumnezeu și înfrumusețează-l. Și fă acest lucru într-o asemenea manieră " - Nu repetăm aici toate lucrurile obscene pe care le-a zis și le-a făcut Mohammed.
Apoi, este cartea Cămila lui Dumnezeu. În această carte Mohammed spune că a existat o cămilă a la Dumnezeu și că ea a băut un râu întreg și apoi nu a mai putut trece printre doi munți, pentru că nu mai încăpea printre ei. Erau oameni în acel loc, spune el, și ei beau apa într-o zi, iar cămila bea apa în ziua următoare. Mai mult, prin consumul de apa cămila furniza oamenilor hrană, pentru că ea le dădea lapte în loc de apă. Apoi, pentru că acești oameni erau răi, s-au ridicat, spune el, și-au ucis cămila. Dar ea avea un pui de cămilă care, spune el, atunci când cămila-mama a murit, puiul de cămilă a fost chemat de Dumnezeu la El. Dar noi le spunem: "De unde a venit cămila asta? Și ei spun că a fost de la Dumnezeu. Atunci noi spunem: "A existat o altă cămilă care a fost împreună cu ea?" Și ei zic că: "Nu". Atunci," spunem noi, "cum a fost o născută? Pentru că vedem că această cămilă a voastră este fără de tată și fără de mamă și fără spiță de neam, și că cea care a născut a suferit rău. Nici nu este evident cine a crescut-o. Și, de asemenea, această mică cămilă a fost și luată. Deci, de ce profetul vostru, care ziceți că a vorbit cu Dumnezeu , nu cunoaște unde a fost cămila la păscut și cine i-a luat laptele muls ei ? Sau poate că ea, la fel ca și mama ei, s-a întâlnit cu oameni răi și a fost și ea omorîtă ? Ori poate ea a intrat deja în paradis, astfel încât să puteți avea acel râu de lapte de care vorbiți atît de prostește ? Pentru că voi spuneți că aveți trei râuri care curg în paradis - unul de apă, unul de vin și unul de lapte. Dacă cămila, înainte-mergătorul vostru, este în afara paradisului, este evident că ea s-a uscat de foame și sete, sau alții beneficiază de laptele ei - așa că profetul vostru doar se laudă că ar fi vorbit cu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu i-a dezvăluit misterul cămilei. Dar dacă ea este în paradis și ea bea încă apă, voi vă veți usca în mijlocul paradisului din cauza lipsei de apă. Și dacă nu mai există apă, pentru că cămila va fi băut-o toată de sete ,atunci voi veți bea vin din râul de vin care curge prin paradis și apoi intoxicându-vă de atît de mult vin pur băut vă veți prăbuși inconștienți și veți adormi. Apoi, suferind de un cap greu ,după somnul provocat de starea de ebrietate, veți rata plăcerile paradisului desfătării. Cum de nu și-a dat seama atunci profetul vostru ca acestea s-ar putea întîmpla cu voi în paradisul desfătării ? El nu a avut nici o idee la ce vă va conduce această cămilă, iar voi nici măcar nu l-ați întrebat, când v-a povestit visele lui pe tema celor trei râuri. Noi vă asigurăm clar că această cămilă minunată a voastră v-a precedat sufletele voastre de măgari acolo unde voi ,de asemenea ,ca niște fiare sunteți destinați să mergeți. Și acolo este întunericul cel mai din afară și pedeapsă veșnică, focul cel nestins, viermii cei neadormiți și demonii infernului. "
El spune că există un singur Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, care nu a fost nici creat, nici născut. El spune că Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu și Duhul Său, dar este o creatură și un servitor, și că El a fost născut, fără sămânță, de Maria sora lui Moise și a lui Aaron. Pentru că, spune el, Cuvântul și Dumnezeu și Duhul au intrat în Maria și ea l-a născut pe Iisus, care a fost un profet și slujitor al lui Dumnezeu. Și el spune că evreii au vrut să-L răstignească pentru încălcarea legii, și că au confiscat umbra lui și au răstignit-o. Dar Hristos Însuși nu a fost crucificat, spune el, nici nu a murit, pentru că Dumnezeu din iubire pentru El L-a luat cu Sine în cer. Și el spune că atunci când Hristos S-a înălțat la cer Dumnezeu L-a întrebat: ”O, Iisuse”, ai zis:" Eu sunt Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu ?" .Și Iisus, spune el, a răspuns: "Fie-Ți milă de mine, Doamne. Tu știi că nu am spus acest lucru și că nu am disprețuit să fiu servitorul tău. Dar oamenii păcătoși au scris că am făcut această afirmație, și au mințit despre mine și au căzut în greșeală ".Și Dumnezeu a răspuns :"Știu că n-ai spus acest cuvânt ". Există multe alte lucruri extraordinar de ridicole în această carte ,cu care se mândrește că a fost trimisă la el de Dumnezeu. Dar când întrebăm: "Și cine poate depune mărturie că Dumnezeu i-a dat aceasta carte lui? Și care dintre profeți a prezis că un astfel de profet se va ridica ?"- ei se pierd și nu știu ce să răspundă. Remarcăm că Moise a primit Legea pe Muntele Sinai, cu Dumnezeu apărând în fața tuturor oamenilor în nor și foc, și întuneric și furtuna. Și noi spunem că toți profeții de la Moise încoace au prezis venirea lui Hristos și cum că Hristos-Dumnezeu (și Fiul lui Dumnezeu întrupat) a fost să vină și să fie răstignit și să moară iar apoi să învieze și cum că El o să fie judecător al celor vii și al celor morți. Apoi când noi întrebăm: "Cum se face că această profet al vostru nu a venit în același fel, adică avînd alte mărturii despre el de la alți profeți anteriori lui? Și cum se face că Dumnezeu nu a dat mărturie în fața voastră asupra acestui om și carții la care vă referiți, așa cum a dat Legea lui Moise, în prezența oamenilor și a muntelui fumegînd, ca să aveți de asemenea certitudinea și siguranța legii din aceea carte ? "- ei răspund că Dumnezeu face ce vrea. "Acest lucru," spunem, "noi îl știm, dar ne întrebăm cum a coborît cartea la profetul tău." Iar ei răspund că această carte s-a coborât la el în timp ce dormea. Apoi în glumă le spunem că, atâta timp cât el a primit cartea în somn și nu a simțit nimic fiind adormit, aceea zicala populara i se potrivește perfect : Visele mă amețesc/mă învîrtesc/mă chinuiesc .
Când îi întrebăm din nou: "Cum se face că atunci când poruncește în această carte a voastră să nu se facă nimic sau să nu se primească ceva fără de martori, voi nu-l întrebați :" În primul rând să ne arăți prin ce mărturii sau martori se arată că ești profet și că ai venit de la Dumnezeu și să ne arăți și care sînt Scripturile care mărturisesc despre tine " - aceștia sunt rușinați și să rămîn tăcuți. [Apoi continuăm:] "Deși nu este posibil să te căsătorești cu o soție fără martori, sau să poți cumpara sau dobândi o proprietate; sau nu puteți primiți vreun măgar și nici nu puteți avea vreun animal de povară fără martori; și cu toate că posedați atât soții cît și bunuri sau măgari și așa mai departe prin intermediul martorilor, totuși în ceea ce privește credința și scripturile voastre pe care le dețineți ,acestea sunt primite fără nici un martor. Pentru că cine va dat voua această credință și învățătură nu are nici o garantie din nici o sursă, și nici nu există cineva cunoscut care să fi mărturisit despre el înainte de a veni. Dimpotrivă, el a primit cartea aceea în timp ce el dormea. "
Mai mult, ei ne numesc Heteriști(Sfantul Ioan se refera aici la acuzatia de triteism sau politeism n.n.) sau Asociatori(mushrikun, asociator, un cuvant cu caracter peiorativ folosit de musulmani contra crestinilor vrand sa arate ca se asociaza un Dumnezeu unui alt Dumnezeu – n.n.), deoarece, spun ei, noi introducem un asociat al lui Dumnezeu declarînd ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu. Noi le spunem în replică: "Profeții și Scripturile ne-au spus acestea nouă și voi declarați constant că acceptați Profeții. Deci, dacă noi declarăm în mod eronat că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, profeții sunt aceia care ne-au învățat și ne-au transmis acestea. "Dar unii dintre ei spun că este o înțelegere greșită faptul că noi am interpretat Profeții ca spunând astfel de lucruri, iar altii spun ca evreii urându-ne ne-au înșelat scriind în numele Profeților, astfel ca noi suntem niște rătăciți. Și din nou le spunem: "Atât timp cât spuneți că Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu și al Duhului, de ce ne acuzați că suntem Heteriști? Pentru că cuvântul și duhul sunt nedespărțite de cel în care își au în mod natural existența. Prin urmare dacă Cuvântul lui Dumnezeu este în Dumnezeu, atunci este evident că și El este Dumnezeu. Dar dacă totuși El este în afara lui Dumnezeu atunci, în conformitate cu tine, Dumnezeu este fără de cuvânt și fără duh. Prin urmare, prin evitarea introducerii unui asociat cu Dumnezeu voi l-ați mutilat pe Dumnezeu. Ar fi mult mai bine pentru voi să spuneți că El are un asociat decât să-L mutilați, ca si cum ai avea de a face cu o piatră sau cu o bucată de lemn sau orice alt obiect neînsuflețit. Astfel, vorbești mincinos când ne numești Heteriști ; noi v-am putea replica numindu-vă Mutilatori ai lui Dumnezeu. "
Ei ne acuză de asemenea că suntem idolatri, pentru că noi cinstim crucea pe care ei o detestă. Dar noi le răspundem: "? Atunci cum se face că voi înșivă vă frecați de o piatră la voi în Ka'ba [107] și o sărutați și o să îmbrățișați ?" Unii dintre ei spun că Avraam a avut relații cu Agar pe aceea piatră, iar alții spun că el și-a legat cămila de piatră, când a fost să-l sacrifice pe Isaac. Iar noi le răspundem: "Din moment ce Scriptura spune că muntele era împădurit și avea arbori din care Avraam să taie lemne pentru jertfă și l-a pus pe Isaac să care acele lemne, iar apoi plecînd a lăsat în urmă măgarii cu doi tineri ca să-i păzească, de ce vorbiți numai prostii ? Căci acel loc nu este nici plin de copaci și nici nu există trecere pentru măgari. "Iar ei sunt jenați dar încă susțin că piatra este a lui Avraam. Atunci noi le spunem: "Fie deci a lui Avraam așa cum susțineți voi prostește. Dar dacă Avraam a avut relații cu o femeie pe ea sau a legat o cămilă la piatra aceea cum de nu vă este rușine să o sărutați iar pe noi ne învinovățiți că ne închinăm crucii lui Hristos ,prin care puterea demonilor și înșelăciunea diavolului a fost distrusă ? "Această piatră despre care ei vorbesc este de fapt un cap al Afroditei la care odinioară se închinau și pe care o numeau Khabar. Chiar și acum, în prezent, urmele de sculptură din piatră sunt vizibile observatorilor atenți****.
Așa cum a fost povestit, acest Mohammed a scris multe cărți ridicole, iar fiecareia dintre ele i-a pus un titlu. De exemplu, există cartea Pentru(La) femeie, în care el face clar prevederi legale pentru luarea a patru soții și, dacă este posibil, chiar și până la o mie de concubine – sau atât de multe cât poate fiecare întreține, pe lângă cele patru soții inițiale. De asemenea, el a făcut ca să fie legal să-ți poți lăsa nevasta oricînd s-ar putea dori, și cînd vei dori o alta pentru a o lua de soție să se poată lua în același fel. Mohammed a avut un prieten pe nume Zeid. Acesta avea o soție foarte frumoasă de care Mohammed s-a îndrăgostit. Odată, când ședeau împreună, Mohammed i-a spus: "Oh, apropo, Dumnezeu mi-a poruncit să-ți iau soția ." Celălalt a răspuns: "Tu ești un apostol. Fă cum ți-a spus Dumnezeu și ia pe soția mea ". Dar mai degrabă, pentru a spune povestea de la început, el a zis :" Dumnezeu mi-a dat poruncă ca să o lași pe soția ta. Și el a lăsat-o . Apoi câteva zile mai târziu el i-a spus: "Acum Dumnezeu mi-a poruncit ca să ți-o iau "Apoi, după ce a luat-o și a comis adulter cu ea, a făcut această lege :" Lasă-l (Iartă-l) pe cel care își va lăsa nevasta. Și dacă, după ce a lăsat-o, el ar trebui să se întoarcă la ea, altul să se însoare cu ea. Pentru că nu este îngăduit ca să o ia dacă nu a fost căsătorită cu un altul . Mai mult, dacă un frate își va lăsa soția lui, fratele lui să se căsătorească cu ea, dacă el dorește." În aceeași carte el dă precepte precum aceasta :" Muncește pământul pe care ți l-a dat Dumnezeu și înfrumusețează-l. Și fă acest lucru într-o asemenea manieră " - Nu repetăm aici toate lucrurile obscene pe care le-a zis și le-a făcut Mohammed.
Apoi, este cartea Cămila lui Dumnezeu. În această carte Mohammed spune că a existat o cămilă a la Dumnezeu și că ea a băut un râu întreg și apoi nu a mai putut trece printre doi munți, pentru că nu mai încăpea printre ei. Erau oameni în acel loc, spune el, și ei beau apa într-o zi, iar cămila bea apa în ziua următoare. Mai mult, prin consumul de apa cămila furniza oamenilor hrană, pentru că ea le dădea lapte în loc de apă. Apoi, pentru că acești oameni erau răi, s-au ridicat, spune el, și-au ucis cămila. Dar ea avea un pui de cămilă care, spune el, atunci când cămila-mama a murit, puiul de cămilă a fost chemat de Dumnezeu la El. Dar noi le spunem: "De unde a venit cămila asta? Și ei spun că a fost de la Dumnezeu. Atunci noi spunem: "A existat o altă cămilă care a fost împreună cu ea?" Și ei zic că: "Nu". Atunci," spunem noi, "cum a fost o născută? Pentru că vedem că această cămilă a voastră este fără de tată și fără de mamă și fără spiță de neam, și că cea care a născut a suferit rău. Nici nu este evident cine a crescut-o. Și, de asemenea, această mică cămilă a fost și luată. Deci, de ce profetul vostru, care ziceți că a vorbit cu Dumnezeu , nu cunoaște unde a fost cămila la păscut și cine i-a luat laptele muls ei ? Sau poate că ea, la fel ca și mama ei, s-a întâlnit cu oameni răi și a fost și ea omorîtă ? Ori poate ea a intrat deja în paradis, astfel încât să puteți avea acel râu de lapte de care vorbiți atît de prostește ? Pentru că voi spuneți că aveți trei râuri care curg în paradis - unul de apă, unul de vin și unul de lapte. Dacă cămila, înainte-mergătorul vostru, este în afara paradisului, este evident că ea s-a uscat de foame și sete, sau alții beneficiază de laptele ei - așa că profetul vostru doar se laudă că ar fi vorbit cu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu i-a dezvăluit misterul cămilei. Dar dacă ea este în paradis și ea bea încă apă, voi vă veți usca în mijlocul paradisului din cauza lipsei de apă. Și dacă nu mai există apă, pentru că cămila va fi băut-o toată de sete ,atunci voi veți bea vin din râul de vin care curge prin paradis și apoi intoxicându-vă de atît de mult vin pur băut vă veți prăbuși inconștienți și veți adormi. Apoi, suferind de un cap greu ,după somnul provocat de starea de ebrietate, veți rata plăcerile paradisului desfătării. Cum de nu și-a dat seama atunci profetul vostru ca acestea s-ar putea întîmpla cu voi în paradisul desfătării ? El nu a avut nici o idee la ce vă va conduce această cămilă, iar voi nici măcar nu l-ați întrebat, când v-a povestit visele lui pe tema celor trei râuri. Noi vă asigurăm clar că această cămilă minunată a voastră v-a precedat sufletele voastre de măgari acolo unde voi ,de asemenea ,ca niște fiare sunteți destinați să mergeți. Și acolo este întunericul cel mai din afară și pedeapsă veșnică, focul cel nestins, viermii cei neadormiți și demonii infernului. "
Și din nou, în cartea Vițelei-Junincii, el spune alte lucruri stupide și ridicole, care, din cauza numărului lor
mare, cred că trebuie să fi trecut așa . El a dat o lege ca ei să fie
circumciși și femeile de asemenea, și le-a ordonat să nu țină Sabatul și nu să
fie botezați.
Și, în timp ce le-a
ordonat să mănânce unele din lucrurile interzise de lege de altele le-a ordonat
să se abțină. El a interzis absolut consumul de vin.
Note de final
* Cf. Gen. 16,8.
Sozomen, de asemenea, spune că ei se trăgeau din Agar, dar s-au numit urmași ai
lui Sara pentru a ascunde originea lor servilă și umilă (Istoria bisericească
6,38, PG 67.1412AB).
** În arabă kabirun
înseamnă "mare", fie în mărime fie în demnitate. Herodot menționează
cultul arab al "Aphroditei Cerești", dar spune că arabii au numit-o
Alilat (Herodot 1.131).
*** Acesta poate fi
călugărul arian Bahira (George sau Serghie), care s-a întâlnit cu băiatul
Mohammed la Bostra în Siria și a afirmat că recunoaște în el semnul unui
profet.
**** Ka'ba, denumită
"Casa lui Dumnezeu", se presupune că a fost construită de Avraam cu
ajutorul lui Ismael. Ea ocupă locul cel mai sacru în Moscheea de la Mecca.
Încorporată în perete este piatra la care se face aici referire, celebra Piatră
Neagră care este, evident, o relicvă a idolatriei pre-islamice arabe.
