Profetiile lui Agatanghel traduse in romaneste 3

Capul al 7-lea

   M-am uitat spre crivat,precum mi sau poruncit,si iata nori in multe fealuri de fete luminoase,si iata supt nori un minunat paun avand coada intinsa,si coada se schimba in multe fealuri de fete de catre vapselele ceale luminoase a norilor,si iata paunul avea vedenii preafrumoase si chip de femeie de neam mare,si cap de femeie care cu inlesnire naste.Si iata necunoscut glas zicea ,fiul omului,dute de ia securea si omoara pre spurcata vrajitoarea Austriei,careia iau crescut barba spre acoperirea nedreptatii ei .
Am inceput a plange cu amar,si ma rugam spre a se lungi viata paunului.Si iata mi sau raspuns cu vrednicie,prin tine sluga lui Dumnezeu va iesi adevarat laudata Austria pana la numarul cincizeci .Si iata o gramada ca un ghem de tort rosu ,si-mi zicea,fiul omului,ia acest ghem si te du la mare ,intindel pre el dintrun capat pana intrun altul si vei vedea pilda analogiei.Si iata am luat ghemul si l am intins pre el,si iata am numarat pre al saselea suta si am judecat numarul ,si trecea de numarul al optzecilea ,si am vazut cocos cu pliscul lui scobind ochii Leului,carele au ranit coroana din cap,si au luat de la dansul scheptrul cu dea sila,si sau supus imparatia Leului,si sau facut desavarsit stapanitoriu,si mostenitorul fetii apusului.Am luat seama numarului al treizecilea,si am vazut pre al saptelea suta schimbarea cea fara de lege a Austriei,si a Etruriei.Si iata trei tineri cocosi inghiti lucruri rotunde ca hapurile ,si iata puterile Etruriei se afanicesc(se distrug),de catre insusi otrava a rotesoarelor,si iata imparat tinar intelept si puternic,si am vazut pra acest imparat la implinirea a saptelea sutii ,dupa numarul al patruzecilea facand invoieli cu Gallia.Si iata vaz ca imparatul se face silitoriu pravilor,ocaratoriu trahtaturilor,si calcand tocmealele,se face de sine stapan intre acei ce stapanea,se face rapitoriu averilor straine,si indemnatoriu la averea altuia,si apoi in ceale mai alese hotarari ca un prea inalt stapan,si ca un de sine si stapan adevarat ispraveaste cu vointa imparatia Germaniei.Ticalosului Bavar ii da coroana.Sa grabesc Galli cu ostire de curand stransa,si cu multa manie intra la Germania,dar o ticalosi ce poate sa fie : Unde va duce pre voi,inalta cugetare a intinde biruinta .Inaltii reci munti,ticalosilor,voua nu va folosesc,turburatilor,asa,ati lasat dantul cel lesnicios,ce ati apucat.Asa hrismosul graieste : vazu ca se scoala infricosata turburare ,Peonia,ajutoriu de aur,pierzare,ciuma si razboui sa va arata,ca lumea au pierit din lume,dupa acestea se intoarce sfera,si cade la pamant cel mai tare: Ai zis hrismosurilor aceaste cuvinte,tocmeale a face sa par,si in desert se ostenesc,in scurt incetare de razboiu Eu fac.Pentru adevarata pace nu gandesc: mielul ingrozeste groaznica pierzare:grabnic sa pare sfarsitul totului ,si iata un trunchiu de copac de cedru fara de veste turburandusa alearga cumplit,ca un glas de asipida,si deschizanduse din mijloc am vazut si iesea o umbra ciudata cu vapseale inpistrite,incat mana de zugraf iscusit nu poate zugravii,esind din trunchi si apropiindusi de mine catinel capul,miau spus mie aceste cuvinte,fiule al omului ,minunate eu iti zic,si sa nu uiti lucrul a insemna hrismosul mieu.

   Cunoaste ca imparatia lui Ferdinand iaste scurta,si coroana,care tu o vezi pe capul mieu fratelui lui ramane spre tinere,el adica fratelui va incredinta stapanirea celor doua imparatii castigate,si vei vedea aceasta dupa al cincizecilea numar.

   Si iata sau facut cutremur groaznic,si am vazut standu mi inaintea mea aproape un chip de om tot de foc,carele intorcandu se catre toate partile privea,si cu manioasa fata au infricosa lumea,apoi intorcandu se catre mine cu fata linaimi zicea mie aceste cuvinte: Eu curva Savaothia am fost la oarecare vreme tiitoare ,si nu m am pocait,drept aceea m am osandit a fi defaimata,si in sfarsitul tuturor rusinata.Si de un al saselea Filip trufas ma vaz pre sinemi supusa,si robita ca el ma iubeste ,am vazut aceasta fiule al omului,ca de dansul voiu fi defaimata si cu totul nebagata in seama,ci o Dumnezeul,Lombardiceasca stapanire lui ii foloseste ,alta adunare cu mine scoate frica,pleaca capul,si cerbicea sa casa se supune soarelui celui de nou aratat se gateste.Asa,asa,sfantul Marco ingrozeste,ci iaste inprotiva tamaduire pentru dansul cel din Kerkire,minunatul ocrotitoriu pune spaima,si trufia cea covarsitoare a celuilalt biruita cade,si stralucit savarseste tocmeli de pace,slavoslovind lauda pre sfantul cel purtatoriu de biruinta si aparatoriu,auzind aceasta povestire socoteam putin,ci intru a socoti eu iata am vazut un ostean cu totul ingradit,carele standu mi inainte imi zicea mie,pierzare fac Othomanii partii illiricesti ,si Pionia la dansii fugind,durere cumplita de pantece,va apuca degrab pre imparateasca femeie. Aceasta cu rea norocire se va lipsi de sora cea prea singura,se va pierde fara de asteptare sotia Etroscului,a arde pre noroc nu era ea datoare.Si iata un vultur sa pogorea pre pamant ,si iata au borat doua boturi sferi in ca niste dobitoace mari ,si iata le suia in sus pre dansele,si iata un glas carele graia dupre acestas ? chip.

   Fiul omului,va muri a treia tinere a rossilor de venin.Aceasta se sarguieste a intarii pre fiul surorii sale la ocarmuirea cea cu Diadohie,inca nu se pare(lucru)facatoriu de pace.Kesarul cel cu dreptul purtatoriu de cununa mi sa arata mie dupa oarecarele chip,ca umblatoriu va fi in lume,si iata vulturul graia asa.Femeie rau norocita nu inca te vei mai veselii de fiii tai,macar desi toti sunt, macar mai mult de trei da cel ce hotareste.Si iata o piramida de Pergam infocata, si iata deasupra o scriere  neagra deasupra ei,cuprinzand aceste cuvinte,primejdii,morti,necurmate prigoniri, ciume, foameti,napadiri,razboaie intre semintii,siliri,cutremure,aratari ceresti se vor arata.

   Ci ,o Dumnezeule! Sa nu fie ca ne randuiala Kesariului cu intocma rasplatire sa se arate ,cu adevaratelea.Ci ,o Dumnezeule! Ce spunemi mie: sfarsitul realelor se sfarseste impreuna cu viata imparatestii femei; Vor vedea dupa incetare despartirea Saxoniei.Bavarii la al cincilea an partii vor avea.Imparatul tine statirul ,si din prazi se impartaseste,si impreuna cu tocmealele si inpreuna cu glasurile ia oarecare parte.Ereti ? in Germani,spre schimbarea Kesariului pricina cu totul neputincioasa o iau,si de intamplarile ceale de mainainte cu silnicie se izbavesc . Imparatul fiu nu va avea .Din Alexandru si nu din August,va vedea monarhia zabovind.

   Groaznicul veac va face pre al doisprazecile de aur numar,apoi va curge miere si lapte dupa toate.Vor inceta furtunile,si cu totul intregi ani cincizeci va imparti alinarea.Adevarul va dantui,si ceriul se va bucura de slava cea adevarata.

   Se va prea inalta pravoslavnica credinta,si va salta sarind ea de la rasarit catre apusuri,ca sa se fericeasca:sa infricoseaza barbarii,si cu totul tremurand cu capul degrab vor fugi,parasind pe Maica cetatilor lumii.Atunci Dumnezeu va fi slavit,si vor vedea oamenii lucrurile atotputerniciei lui.Asa facasa,si asa va fi.Amin.